Interpretarea viselor :. Sigmund Freud :. Antet :. Editura Adevăr Divin (Detalii)

Îndeletnicindu-mă în cartea de faţă cu interpretarea viselor, socot că nu ies din sfera preocupărilor neuropatologiei.

Afişat de 17191 ori.

Cotaţie articol: excelent (5/5; 1 voturi)
Neinspirat	Mediocru	Mediu	Bun	Excelent

	•Preţ raft:	52.00 RON

	•Reducere:	2%
	•Preţ site:	50.96 RON *
	Momentan indisponibil(ă)! În prezent nu cunoaştem dacă şi când acest produs va fi în stocul nostru. Puteţi însă să faceţi precomandă şi astfel veţi fi anunţat(ă) atunci când acesta devine disponibil. Pentru aceasta trebuie să fiţi autentificat(ă).

Contact

Descriere

Cuprins

Fragmente

Condiţii de livrare

Preambul la versiunea în limba română de dr. Leonard Gavriliu 9

Observaţie preliminară 11

Prefaţă la ediţia a III-a 13

Prefaţă la ediţia a IV-a 14

Prefaţă la ediţia a VIII-a 14

1. LITERATURA ŞTIINŢIFICĂ REFERITOARE LA PROBLEMATICA VISELOR 15

A Relaţiile visului cu starea de veghe (Visele nu repetă niciodată taIe quale întâmplări din timpul zilei. Imagistica şi dialogurile din vise implică totuşi gânduri „rumegate” în starea de veghe. În general, visul îşi extrage elementele din realităţile trăite) 17

B. Materialul visului. Memoria onirică („Misterele” memoriei inconştiente. Particularităţile memoriei onirice. „Teorema” lui Scholtz) 19

C. Stimulii şi sursele viselor Ad 1. Excitaţiile senzoriale externe (Visele „provocate” ale lui Maury. Un vis al lui Napoleon Bonaparte. „Visele-deşteptătoare” descrise de Hildebrandt); Ad 2. Excitaţiile senzoriale interne (subiective). (Wilhelm Wundt despre etiologia visului. Aşa-numitele „halucinaţii hipnagogice” sesizate de Johann Muller. Observaţiile făcute de Trumbull Ladd). Ad. 3. Excitaţiile interne din întregul organism (Strumpell despre conştientizarea pe cale senzorială a „corporalităţii sufletului” în condiţiile stării de somn. Visele pot facilita diagnosticarea precoce a unor boli cu debut insidios. Problema genezei viselor obişnuite la oamenii sănătoşi. „Eul splanchnic”. Relaţiile dintre excitaţiile organice şi imaginile onirice. Vis şi delir. Regulile lui M. Simon. Experimentele efectuate de Mourly Vold). Ad 4. Excitaţiile psihice („Visul de asociaţie”. Utopia visului cu o cauzalitate pur psihică. (Baza organică a psihicului) 25

D. Din ce cauză uităm visele la trezirea din somn? 35

E. Particu1arităţile psihologice ale viselor 37

F. Sentimentele morale în vis (teoria indiferenţei etice a vieţii onirice. In viso veritas? Vis şi responsabilitate... penală! Universul obscur al instinctelor. Visele nu sunt făcute pur şi simplu din iluzii) 47

G. Teoriile cu privire la vise şi funcţia acestora (1. Teorii care presupun că întreaga activitate psihică din starea de veghe se regăseşte în vise. 2. Teorii care presupun că în vise are loc o scădere a activităţii psihice, o reducere a fondului de elemente utili:zabile. 3. Teorii care atribuie spiritului activităţi specifice în timpul visului) 51

H. Relaţii existente între vis şi maladiile psihice 58

Il. METODA INERPRETĂRlI VISELOR. ANALIZA-MODEL A UNUI VIS
(Visul privind injecţia făcută pacientei Irma) 62

III. VISUL ESTE ÎMPLINIREA UNEI DORINŢE (Aspectul uneori straniu şi surprinzător al îndeplinirii dorinţelor în vise. Visele comodităţii. Visele celor înfometaţi sau însetaţi - ca şi visele copiilor - demonstrează fără niciun echivoc teza visului-dorinţă. „Vrabia mălai visează!”) 75

IV TRANSFIGURAREA ONIRICĂ (Visul în care un prieten capătă rang de „unchi” al celui care visează. Visul în care o doanmă în vârstă este dispusă să acorde soldati lor şi gradaţilor „asistenţă erotică”. Visul cu supeul „ratat”. Visul contrariant al unui avocat care se vede pierzându-şi toate procesele. Cheia unui vis ,,imoral”. Visul unui bărbat care şi-a petrecut noaptea cu o femeie cu care nu dorea să se căsătorească. Există vise care dezmint teoria visului-dorillţă?) 81

V. MATERIALUL ONIRIC ŞI SURSELE VISELOR 94

A Recentul şi indiferentul în vis (Visul cu privire la „monografia botanică”. Analiza unor „vise inocente”) 94

B. Trăirile din copilărie ca sursă de vise 105

C. Sursele somatice ale viselor(Cauze „endopsihice”. Simbolizarea excitaţiilor somatice. Visele şi psihoza halucinatorie. Visul este paznicul, nu tulburătorul somnului. Rolul esenţial al „dorinţei de a dormi”. Anxietatea în vise) 119

D. Visele tipice (a. Visele de jenă din cauza nudităţii; b. Visele referitoare la moartea unor persoane dragi; complexul lui Oedip. c. Visele privind susţinerea unor examene şcolare) 129

VI. ELABORAREA VISULUI 145

A TravaliuJ de condensare (Din nou despre visul cu ,,monografia botanici”. „Un vis grozav”. „Visul cu cărăbuş”. Vise în care cuvintele sunt reificate. Vise compuse. Visul şi paranoia) 146

B. Travaliul de deplasare (Unul dintre principalele mijloace de realizare a transfigurării onirice) 159

C. Mijloacele de reprezentare onirică (Vise-prolog şi vise principale. - Cauzalitatea în vise. Exprimarea alternativei. „Raţionamentele” onirice. Persoanele „compusc” care apar în vise. Răsturnările de situaţie şi de valori. Secvenţele „obscure”. Un vis în care se pare ci autorul este acuzat de neonestitate) 160

D. Consideraţii asupra posibilităţiii de reprezentare onirică 173

E. Reprezentarea simbolistică în vise. Alte vise tipice (Simbolistica genitală şi „urinară”. Vise ale unor copii referitoare la castrare. Sentimentul realităţii în vise. Problema simbolisticii onirice la oamenii sănătoşi. Un vis al lui Bismarck. Visul unui chimist. Visele referitoare la pierderea trenului: extracţia de dinţi, zbor,levitaţie, înot, cădere, izbucnirea de incendii etc. Visele „micţionale”) 178

F. Exemple de reprezenăiri onirice. Vise în care intervin calcule şi discursuri 205

G. Vise absurde. Activitates intelectuală În vis (Visul unui pacient căruia i-a decedat tatăl. Visul în care o trăsură trasă de cai întrece viteza unui tren. Goethe, personaj oniric. Vis şi egocentrism. Autorul îşi „boscorodeşte” în vis soţia Tatăl lui Freud şi... Garibaldi. Raporturile de timp în vise. Judecăţile onirice. Un vis în care apare profesorul Emst Brucke) 213

H. Ştirile afective în vis (Visul cu „leii din deşert”. Visul unei femei cu privire la un nepot care ar fi murit. Visul referitor la „războiul din Marea Adriatică”. Un vis cu o latrină în aer liber. - Hohote de râs în timpul somnului. Visele punitive) 229

I. Prelucrarea secundară (Un factor de elaborare onirică analog cu reveria. Visul unui tânăr celibatar. Rolul fantazărilor „de-a gata”. Dezlegarea „enigmei” visului cu ghilotina al lui Maury. Timpul real şi timpul oniric. „Experimentele” lui Slberer privitoare la transfonnarea ideilor în imagini. „Fenomenul funcţional”) 243

VII. PSIHOLOGIA PROCESELOR ONIRICE 253

A Uitarea viselor (Rolul cenzurii endopsihice. Privire În „culisele” formjării viselor 254

B. Regresiunea (Aparatul psihic şi componentele sale. Sistemele „psi” sau Instanţele psihice”. Schema generală şi schemele particulare ale aparatului psihic. Conştiinţă, preconştient, inconştient. Caracterul „regredient” al viselor. Vis şi halucinaţie) 264

C. Despre împlinirea dorinţelor (Disimularea onirică a împlinirii dorinţelor. Infantilismul dorinţelor realizate de vise. „Reziduurile diurne”. Misterul viselor neplăcute. Cine înţelege visele îi poate înţelege şi pe nebuni şi nevrotici. Energetica onirică) 272

D. Trezirea prin vis. Funcţia visului. Visul anxios 282

E. Procesele primare şi procesele secundare. Refularea (Gândirea inconştientă. Reprezentările intermediare. Posibilitatea raţionamentelor contradictorii. Principiul nep1ăcutului. Resortul energetic al simptomelor nevrotice. Vis, nevroză, psihoză. Interpretarea viselor, cale magistrală de cunoaştere a vieţii psihice inconştiente) 289

F. Inconştientul şi conştiinţa. Rea1itatea (Aparatul psihic constituie el însuşi „lume exterioară” pentru organul de simţ al conştiinţei. Inconştientul raponează. Filosofii în dilemă. Rea1itatea psihică - o formă particulară de existenţă. Actele omului, elemente fundamentale pentru caracterizarea sa) 299

VIII. CÂTEVA COMPLETĂRI LA ANSAMBLUL INTERPRETĂRII VISELOR 305

A. Limitele interpretabilităţii 305

B. Răspunderea morală privitoare la conţinutul viselor 307 C. Semnificaţia ocultă a viselor 309

IX. BIBLIOGRAFlE 311

A Până la apariţia ediţiei întâi a cărţiii de faţă (1900) 311

B. Din literatura de specialitate de după anul 1900 (anul aparţiei cărţii de faţăi) 317
A apărut în: 2009-12

Fii primul care îşi spune opinia!

e-Mail-ul dvs.

Numele dvs.

Mesajul:

	Bun venit! ( Autentificare \| Înregistrare )

www.FotoMars.ro