www.FotoMars.ro

Prefaţă

1. Ochii uimiţi

Nu mai am acelaşi sentiment de uimire ca atunci când eram copil. De ce?

Ce-i inocenţa. ce-i frumuseţea?

Vorbeşti foarte des de uimire şi de iubire. Cum este să fii într-o stare de veneraţie şi de inocenţă copilă­rească faţă de a fi într-o stare de iubire?

Ce este misticismul?

După tine. care este lucrul cel mai surprinzător în viaţă?

Care este diferenţa dintre a te uita şi a vedea?

2. Inimi şi minţi

Simt că ştiu răspunsurile, atunci de ce permit între­bărilor să devină probleme?

De unde vine prospeţimea?

De ce a dezvoltat omul o asemenea complexitate şi de ce arată o asemenea neîncredere şi suspiciune faţă de simplitate?

Poţi să spui ceva despre misterul feminin?

Din când în când, îmi vine în minte o poveste fru­moasă pe care ai spus-o cu câţiva ani în urmă. Este despre un tânăr care a plecat să caute adevărul şi după câteva eşecuri a primit sarcina să aibă grijă de nişte vaci. Pornind doar cu câteva pe munte, nu trebuia să se întoarcă până când nu reuşea să adune o turmă de o mie de capete. Anii au trecut şi, într-o bună zi, omul a auzit vitele spunând: „Suntem o mie’” şi într-un final s-a întors acasă, unde oamenii cu greu l-au putut deosebi pe om de animale.

Osho, mi-ar plăcea să te aud spunând mereu poves­tea asta: „Suntem o mie! Suntem o mie!” De ce aceste câteva cuvinte simple mă umplu de emoţie şi-mi provoacă lacrimi de bucurie? 86

3. Cunoştinţele nu sunt totuna cu cunoaşterea

Sunt toate cuvintele minciuni?  

Poţi să spui ceva despre cunoaşterea de sine? Asta mă interesează şi sunt curios

Pentru mine, cunoaşterea s-a transformat în cunoş­tinţe, apoi a devenit practica acelor cunoştinţe. Chiar şi asta a devenit o practică. Comentează, te rog.

Cunoştinţele din marile cărţi sfinte ale lumii nu sunt de ajutor în găsirea adevărului?

Potrivit unei teorii recente din astrofizică, toţi ato­mii care există în corp sau care alcătuiesc lucrurile ce ne înconjoară provin dintr-un circuit cosmic prin care trebuie trecut cel puţin de două ori. Oricum, faptul ăsta nu mă ajută să mă simt parte a cosmo­sului. Ca om de ştiinţă, am şansa să trăiesc vreodată misterul?

4. Răspunsurile sunt periculoase

Sunt doar un începător în căutarea realităţii, poţi să-mi defineşti patru termeni: adevăr, Dumnezeu, spiritual, fapt?

Mintea occidentală pare să-şi dorească să reducă totul, indiferent cât de subtil, la cunoscut. Mintea orientală pare să-şi dorească să reducă totul, indiferent cât de concret, la necunoscut. Nu ne putem ajuta unii pe alţii?

Lucrul ciudat este că toate descoperirile apar din senin, explicaţiile ştiinţifice sunt alcătuite întot­deauna după, iar ulterior, în conferinţa în care cer­cetătorul îşi prezintă de obicei descoperirea, care nu este a lui, o face ca şi cum ea ar fi fost o consecinţă a teoriilor sale, care au fost inventate ulterior. Prin urmare, minte.

Această tendinţă de a încadra totul, educat fiind ca om de ştiinţă, este destul de puternică în mine. Cu toate acestea, miracolul nu poate fi explicat în nici un fel. Se petrece, ce alte dovezi? Cum să îngădui să fii tot mai mult în miraculos, să fii în miracol tot timpul?

înţeleg că spui că intelectul este un obstacol pentru realizarea de sine. Te rog, explică mai departe ce înţelegi prin asta. Am fost foarte interesat să ascult conferinţele tale. Departe de a fi nonintelectuale, pot fi descrise ca un adevărat tur de forţă intelec­tual. Mai mult, un om de ştiinţă nu poate renunţa să împărtăşească din cunoştinţele pe care şi-a bazat raţionamentele: desigur, raţionamentele sale trebuie să fie obiective. Simt că nu te-am înţeles.

5. Vechile obiceiuri dispar cu greu

În ultima vreme, m-am simţit foarte nesigur şi mi-am dat seama cât de mult îmi displace necunos­cutul. Apoi am încercat tot felul de lucruri stupide pentru a controla situaţia. M-am simţit ca şi cum aş fi fost închis şi, în acelaşi timp, am avut sentimentul profund că asta este viaţa şi trebuie să o accept. Îmi este foarte greu să mă observ, şi nesiguranţa creşte şi mai mult. Poţi să comentezi asta?

Vechile obiceiuri dispar cu greu!

Nu ştiu cine sunt. Simt că am nevoie de împămân­tare la un anumit nivel. Nu există loc pentru împă­mântare?

Simt că viaţa este foarte plictisitoare. Ce trebuie să fac?

Cred că devin din ce în ce mai prost! Ce să fac... Este suficient să fiu? Mă simt fără speranţă, şi asta mă întristează.

6. Precum un copil

Oare sunt copiii atât de inteligenţi precum spui că sunt, înainte ca societate a să înceapă să-i dis­trugă?

Vorbeşti mult de importanţa faptului de a fi precum un copil în căutarea spirituală. Dar poţi să spui mai mult despre cum este legată inocenţa copilului de inocenţa înţeleptului? Este aceeaşi calitate a inocen­ţei în copil şi în cel care este un buddha?

Va veni vreodată un moment în care să ştim de ce lucrurile stau aşa, şi nu altfel? 2

Poţi să-mi spui, te rog, care-i diferenţa dintre ino­cenţă şi prostie?

Sunt nou în ceea ce priveşte învăţăturile tale, dar am înţeles că spui (aproximativ, oricum) că toate

cunoştinţele din cărţi sunt mai degrabă informa­ţie, ca urmare inutile şi sterile, ce contează este o cunoaştere lăuntrică derivată din experienţă, şi simţirea, mai degrabă decât intelectul. Atunci de ce publici cărţi?

Pentru informaţii suplimentare

Despre autor

Despre Staţiunea de Meditaţie Osho