www.FotoMars.ro

Să-i dăm cuvântul lui Rousseau prin vorbele lui Emile: „Cu vocea sa schimbată, ori mai curând pierdută: nu e nici copil, nici bărbat şi nu poate prinde tonul niciunuia dintre cei doi."
 În cazul fetelor, al căror corp este sediul modificărilor pubertare între 11 şi 13 ani, apar acneea, pilozitatea pubisului, a axilelor, faimosul „piept", mameloanele cresc, se modifică vulva, se transformă silueta - creştere în greutate - şi începe menstruaţia, care marchează încheierea pubertăţii din punct de vedere fiziologic
 Atâtea semne vizibile ale transformărilor îi dau uneori adolescentului, acest adult în devenire uimit de noul său corp, senzaţia de rău existenţial: dezorientat, el nu-l mai recunoaşte. Să ascultăm cuvintele Evei, mamă a doi copii:
 Fiica mea a traversat această perioadă cu stângăcie, neştiind ce să facă cu braţele şi picioarele, acceptând cu greu mărirea şoldurilor şi creşterea în greutate şi constatând cum i se schimbă corpul. Acneea, mai ales, a deranjat-o enorm. Îşi petrecea timpul încercând tot felul de creme care aveau ca scop ascunderea coşurilor.

 Recurgerea la cuvinte liniştitoare, la umor, la poveşti, la teatru

 Reflectaţi o imagine pozitivă, explicaţi faptul că această perioadă de modificări pregăteşte viitorul corp al unui adult împăcat cu sine, faptul că şi ceilalţi adolescenţi se confruntă cu aceeaşi senzaţie dezagreabilă, explicaţi că societatea obsedată de imagine şi de un corp perfect nu ajută la acceptarea acestui timp al schimbărilor: acestea sunt repere pe care părinţii le pot aşeza pe cale la momentul potrivit. Adolescentul neliniştit îşi va manifesta uneori disconfortul prin revendicare, agresivitate sau, din nou, prin repliere. Evocarea maturizărilor care au loc în lumea animală poate linişti: faceţi trimitere la minunatul fluture care iese din crisalidă, la povestea lui Andersen în care răţuşca cea urâtă se transformă în final într-o lebădă splendidă. Utilizarea acestor ocolişuri, cu umor, va fi foarte benefică şi-l va ajuta pe tânăr să-şi transforme viziunea asupra corpului său aflat în schimbare. Cuvintele vor fi eficiente dacă părintele îşi reafirmă, cu uşurinţă, afecţiunea. În fine, încurajaţi creativitatea, sub toate formele ei, prin practicarea teatrului, a muzicii: exprimarea afectelor şi a tensiunilor va fi facilitată. E bine să mai ştim că trebuie relativizată senzaţia neplăcută pe care o cunosc, în diverse grade, candidaţii la intrarea în perioada adultă: schimbările fiziologice durează, iar în final natura permite adaptarea treptată la această maieutică, lenta naştere a sinelui.

 Edificarea personalităţii

 Trebuie înţeles faptul că pierderea corpului de copil presupune abandonarea unui veşmânt învechit, petice şi piei uzate, atunci când are loc năpârlirea, ca în cazul anumitor arbori sau animale.