www.FotoMars.ro

Atunci când, conform teoriei evoluţioniste, propria noastră specie trăia în Africa, în urmă cu aproximativ 200.000 de ani, strămoşii noştri au fost, probabil, purtătorii a mai multor tulpini diferite de papilomavirusuri. Reprezentanţii acestor tulpini pot fi găsiţi în întreaga lume. Dar, pe măsură ce oamenii s-au extins pe întreaga planetă - părăsind Africa în urmă cu aproximativ 50.000 de ani şi ajungând în Lumea Nouă în urmă cu aproximativ 15.000 de ani -, papilomavirusurile purtate de ei au continuat să evolueze. Ştim aceasta pentru că genealogia unor tulpini HPV reflectă genealogia speciei noastre. Spre exemplu, virusurile care infectează populaţiile umane din Africa aparţin celor mai vechi linii de virus HPV, în timp ce europenii, asiaticii şi amerindienii sunt purtătorii propriilor lor tulpini, care sunt distincte.
Vreme de aproximativ 199.950 din ultimii 200.000 de ani, specia noastră nu a avut nicio idee că era purtătoare de virus HPV. Şi aceasta nu pentru că virusul HPV ar fi fost rar - nici pe departe. Un studiu realizat în anul 2014 pe 103 oameni sănătoşi a detectat virusurile la 71 dintre ei - aproximativ 69%. Pentru majoritatea covârşitoare a acelor oameni, experienţa era inofensivă. Dintre cele 30.000.000 de femei americane care sunt purtătoare de virus HPV, doar 13.000 pe an dezvoltă cancer de col uterin.
În această minoritate afectată de cancer, echilibrul paşnic dintre gazdă şi virus este distrus. Natalia Shulzhenko, de la Universitatea de Stat din Oregon, împreună cu colegii ei au propus ipoteza că virusul HPV declanşează apariţia cancerului atunci când o parte din materialul său genetic este încorporat accidental în ADN-ul unei celule. Celula se înmulţeşte rapid şi preia noile mutaţii. Iar apoi, în loc să moară, rămâne într-o stare nenatural de tânără. În loc să moară şi să se descuameze, celulele formează o tumoare, care împinge spre în afară şi spre în jos în ţesutul care o înconjoară.