„Biserica, în zilele noastre, are misiunea de a descoperi lumii dragostea
cea părintească a lui Dumnezeu. Citind Sfânta Scriptură, vedem că Dumnezeu
vorbește adeseori despre tinerețe. Mai întâi, amintește despre tinerețea lui
Israel, iar aceasta ne apare, la o primă vedere, ca o realitate fragilă. În
Psalmi se spune undeva că inima omului este înclinată spre cele rele încă din
tinerețe. Un alt psalm vorbește despre greșelile tinereții, iar Sfântul Apostol
Pavel, în Epistola a II-a către Timotei, ne îndeamnă să fugim de ispitele, de fluctuațiile
ei.
Însă, în Sfânta Scriptură, Dumnezeu vorbește și despre suferința tinereții.
De pildă, în Psalmul 87, psalmistul spune: «Sărac sunt eu și în osteneli din
tinerețile mele» sau, în alt psalm, zice: «Din tinerețile mele mă prigonesc cei
ce-mi voiesc mie rele». Prin urmare, după cum am văzut în aceste texte, e
limpede mărturia că tineretul are nevoie de îndrumare părintească, de ocrotire.
În Psalmul 118, cel mai lung psalm, pe care, desigur, îl cunoașteți, se pune
problema modalității prin care să ne păstrăm o tinerețe curată.
Al doilea aspect pe care aș vrea să-l subliniez e că, în Sfânta Scriptură,
tinerețea nu e prezentată doar ca o realitate fragilă, ci ca o perioadă de
dobândire a înțelepciunii. Sfânta Scriptură mărturisește: «Tinerețea Îl caută
pe Dumnezeu». În Cartea Înțelepciunii lui Solomon se spune: «Din tinerețile
mele Îl caut pe Domnul». În același timp, din ceea ce vedem în Sfânta Scriptură
înțelegem că și Dumnezeu îi caută pe tineri. În Psalmul 70, psalmistul
mărturisește Domnului: «Dumnezeule, m-ai învățat din tinerețile mele».”
• Pr. Prof. Dr. Marc-Antoine Costa
de Beauregard
|
Adevăr Divin
