3547 produse pe stoc
 |
|
 |
 |
|
 |
 |
|
 |
|
 |
|
 |
|
Pășiți cât aveți lumină |  » Coperta | Acest volum încheie Colecția Izvor, colecție în care au fost tratate temele
spirituale prezentate de autor în conferințele orale ținute în perioada 1938
- 1985 în Franța.
| Afișat de 18002 ori. |
| Preț raft: | 18.90 RON | |
Reducere: | 5% | Preț site: | 17.95 RON
* | |
Contact
|
Descriere
ÎN PRAGUL UNUI NOU AN
În
mod instinctiv, oamenii se proiectează fără încetare în viitor, ei trăiesc cu
speranța într-un
mâine mai bun, dar această proiectare în viitor nu este deseori decât o fugă.
Ei speră, ei speră, dar din ce motiv s-ar aranja lucrurile? De unde le vine
această speranță că
viitorul oare fi mai bun de cât prezentul? De unde să apară binele? Adevărul
este că viitorul va fi și mai rău
dacă ei se mulțumesc să
spere fără să lucreze.
Lucrurile
bune apar foarte rar din exterior. Dacă ele apar, cu atât mai bine; dar, mai
ales voi aveți puterea
să faceți ca
evenimentele să vă fie favorabile sau defavorabile. Fiindcă puteți trăi fiecare eveniment în două
feluri: unul care vă înalță deasupra
voastră înșivă, și celălalt care vă coboară, sau
chiar vă face să cădeți. Cel
care nu are suficientă înțelepciune,
iubire sau voință
transformă condițiile
exterioare cele mai favorabile în niște încercări pentru el și ceilalți. Atunci, la ce viitor se poate
el aștepta?...O
singură mașină cade
în pană în mijlocul străzii: toate celelalte mașini sunt obligate să se oprească,
circulația este
perturbată, și apar
blocajele de circulație! La
fel, o singură zi trăită prost creează un soi de blocaj pentru zilele
următoare, și uneori
chiar, dacă nu căutăm să ne regăsim imediat orientarea bună, pentru încarnările
viitoare.
Cei
mai mulți oameni
sunt obișnuiți să ia viața așa cum este, fără să se întrebe
dacă evenimentele sunt o materie ce trebuie să caute să o pregătească, așa cum se pregătește hrana, punând-o la cuptor,
adăugându-i și anumite
ingrediente. Ați manca niște pești, așa cum sunt pescuiți, cu solzi, înotătoare și oase? Nu. Iar legumele, le
mâncați așa cum sunt culese din pământ?
Nici atât. Bucătăria este arta de a face comestibile și chiar gustoase tot felul de
produse ce ar fi indigeste sau insipide dacă nu ne-am ocupa să le curățăm, să le fierbem, să le
asezonăm.
Atunci,
înțelegeți că fericirea la care aspirați este și rezultatul unei adevărate
bucătării interioare. Nu trebuie să ne așteptăm să culegem momentele bune ale existenței așa cum culegem, în trecere, un
fruct copt, dintr-un pom. Trebuie să învățați să lucrați asupra fiecărei situații în parte, și în mod special asupra situațiilor dificile, dureroase,
adăugând niște
elemente ale spiritulu și
sufletului vostru, adică niște
elemente de înțelepciune și de iubire divine.
Anumite
persoane pretind că ele nu pot fi afectate niciodată de încercările existenței. Nu este posibil; numai dacă ești o piatră, altminteri fiecare
resimte dureros tot ceea ce îi vizează sănătatea, sensibilitatea, convingerile.
Și nu numai că nu este posibil,
dar nu este nici de dorit: ce putem aștepta de la o piatră printre oameni? Dar celui care se
străduiește să nu
se lase doborât, oricare ar fi suferințele ce le are de îndurat, îi putem prezice că va ajunge
foarte departe.
Veți întreba:
Cum este posibil să nu ne lăsăm doborâți? Prin bunăvoință. Da, bunăvoința, fiindcă voința singură nu este de ajuns. În fața dificultăților, nu este de ajuns să strângeți din dinți sau să strângeți pumnii spunând: Eu voi rămâne
în picioare. De altfel, nu este sigur că veți reuși să fiți mai puternici decât
evenimentele, și veți sfârși epuizați, doborâți.Și chiar dacă veți izbândi, există un alt risc,
cel de a vă întări. Putem fi impresionați de voința unor
ființe pe care
încercările nu reușesc să le
doboare, dar nu simțim
neapărat nevoia de a le frecventa, fiindcă ele arată deseori pentru alții multă duritate și dispreț.
Ceea
ce eu numesc bunăvoință este o
voință susținută de inteligența care caută să înțeleagă evenimentele și să tragă din ele o lecție, și prin inima care nu se închide
altora. Această bunăvoință este
deopotrivă și o formă
de răbdare, nimic nu o descurajează. De aceea se poate spune că răbdarea este o
virtute ce trebuie să le însoțească pe
toate celelalte. Trebuie să iubiți și să fiți răbdători, să fiți înțelepți și răbdători, să fiți puternici și răbdători, altminteri iubirea,
înțelepciunea
și forța își pierd repede din puterea lor.
Închipuiți-vă că ați pus în pământ semințele unei plante despre care știți că face niște flori minunate, dar nesocotiți faptul că ea înflorește la o sută de ani. Astfel de
plante sunt rare, dar ele există. Așteptați, astfel,
nedumeriți, tulburați. Nerăbdarea voastră dovedește numai că voi nu cunoașteți natura acestei plante care dă
asemenea flori. Iată alte semințe care dau
niște flori
după numai câteva săptămâni; desigur, aceasta vă place mai mult, dar aceste
flori sunt mai obișnuite.
Orice activitate la care vă angajați este
asemenea unei semințe ce o
puneți în
pământ. Dacă obțineți imediat unele rezultate sunteți satisfăcuți, dar întrebați-vă uneori dacă semințele ce se dezvoltă atât de repede
sunt cele mai bune. De cele mai multe ori, este contrariul.
A
fi răbdător dovedește că
posezi o cunoaștere
ascunsă. Există unele ființe care vin
pe lume cu o astfel de cunoaștere: ele
lucrează zilnic și, orice
s-ar întâmpla, ele perseverează, ele sunt tenace. Ele s-au născut sub influența favorabilă a lui Saturn. Pentru
ele, timpul se măsoară în niște
intervale foarte lungi, și cum
mereu timpul, Saturn are ultimul cuvânt, recolta nu este numai frumoasă, ci și îmbelșugată.
Fiecare
planetă posedă o periodicitate ce îi este specifică. Cea mai mică este cea a
Lunii care parcurge zodiacul în douăzeci și nouă de zile. Apoi, urmează Mercur, iar mai departe, în
ordinea perioadei crescătoare, Venus, Marte, Jupiter, Saturn. Iar dincolo de
Saturn, mai există Uranus, Neptun și Pluto ai
căror timpi de revoluție sunt și mai lungi.
Există
un timp de dezvoltare al unei semințe, sau timpul de realizare a unei idei, ca și timpul de revoluție al planetelor. În funcție de natura lor, semințele sau ideile cer o durată de
timp diferită. Pentru a reuși în
activitățile
spirituale, este nevoie de mult timp, fiindcă aici Uranus, Neptun și Pluto trebuie să-și aducă și ele sprijinul. Lucrarea
spirituală este situată sub influența planetelor lente care parcurg niște cercuri imense în jurul
soarelui.
O idee, un gând este o entitate vie; când ne iese din
minte, el parcurge spațiul
descriind un cerc, străbătând astfel diferite regiuni unde el se încarcă cu niște elemente ce îi sunt specifice,
apoi se întoarce la locul său de origine, adică la noi. Fiecare gând are nevoie
de un interval de timp determinat pentru a descrie un cerc. Gândurile cele mai
spirituale, cele mai nobile și divine
descriu niște cercuri
foarte mari. Ele parcurg toate regiunile, până la lumea divină, înainte de a
reveni, aducând-și comorile
lor.
Obiectați că, atunci când sunteți implicați într-o activitate, se așteaptă de la voi să obțineți repede niște rezultate. Da, când este cazul
să câștigi niște bani, trebuie să te grăbești, și de aceea atâtea magazine,
prăvălii propun oamenilor niște
produse, niște obiecte
care să le satisfacă cerințele
materiale, și chiar
nevoile lor inferioare, ceea ce se poate face foarte repede. Dacă li s-ar
propune cum să le hrănească sufletul și spiritul lor, ele ar da faliment.
Înțelepciunea cere ca noi să ținem seama deopotrivă de timp
pentru planul fizic și de veșnicie pentru suflet și pentru spirit. Graba în care
trăiesc oamenii îi lipsește de
acest element de durată, de infinit, ce dă un sens, un gust vieții. Când ei nu găsesc imediat
ceea ce caută, ei trec imediat la altceva...De aceea, ei nu ajung nicăieri în
planul interior.
Răbdarea
este o calitate a vârstei înaintate, iar speranța aparține tinereții. Da, tinerețea speră, iar dacă ea nu vede
repede că vine ceea ce speră, ea se neliniștește; în timp ce, bătrânețea nu speră mare lucru, dar ea a
învățat să suporte
cu răbdare. În realitate, răbdarea și speranța trebuie
să se întâlnească. Unde există speranța, răbdarea trebuie să vină să-și aducă sprijinul. Iar când
răbdarea există, speranța nu poate
fi prea departe. Dacă nu speri nimic, cum și de ce să fii răbdător? Nu este
nimic de așteptat.
Dar când răbdarea și speranța merg împreună, an după an,
viitorul se deschide larg.
Un
an se încheie și un altul
începe... Este o perioadă în care toți rostesc niște urări pentru ei înșiși, pentrru familia lor, prietenii
lor, ppentrru întreaga lume...Iar obiceiul constă în a se întâlni, spunându-și: La mulți ani!..Un an nou fericit!...
Înainte însă de a vă gândi la acest an nou, adresați-vă anului care s-a scurs. Da.
Cabala spune că un an este o ființă vie, așadar puteți să îi vorbiți. Adresați-vă astfel acestui an ce s-a
încheiat și cereți-i să-și amintească de voi. Fiindcă el
este viu, el nu rămâne inactiv, el ne-a înregistrat nu numai faptele, dar și dorințele, sentimentele, gândurile
noastre. În ultima zi, el își dă raportul
Domnilor Destinelor și ne leagă
de anul următor.
Omul
modern s-a obișnuit să
considere timpul un fel de abstracție
măsurată prin orologii și ceasuri,
în vreme ce un an, o zi...chiar o oră sunt niște realități vii. De altfel, se mai aud și astăzi pronunțându-se niște expresii precum:
Binecuvântată să fie clipa când... sau Blestemată să fie clipa când... În
mitologia greacă, timpul era reprezentat de zeul Cronos, iar orele erau și ele niște divinități, fiice ale lui Zeus, stăpânul
zeilor. Ar fi multe de spus despre acest subiect.
Până atunci, întrebați-vă cum veți părăsi anul care s-a încheiat.
Încercați să vă
gândiți la el cu
recunoștință. Spuneți-i: Mulțumesc, dragul meu an, tu mi-ai
evitat multe necazuri și mi-ai
adus atâtea lucruri bune! Străduiți-vă să vă
rememorați aceste
lucruri bune. Dacă știți să îi vorbiți, acest an îi va spune despre
voi celui care va începe: Iată un adevărat fiu al Domnului, el este
recunoscător, tu poți să îi
aduci niște cadouri
noi. Pregătiți-vă,
însă, deoarece pentru a le primi, trebuie cel puțin să fiți prezenți, adică conștienți, în momentul împărțirii.
Eu
vă voi repeta aici recomandarea pe care deja v-am făcut-o privind primele
douăsprezece zile ale anului. Fiecare reprezintă o lună. Așadar, străduiți-vă să trăiți primele douăsprezece zile cât
mai bine posibil, pentru a oferi întregului an o bază solidă. Deoarece nici una
dintre faptele noastre, nici una dintre stările noastre psihice nu rămâne fără
consecințe, noi
trebuie să le acordăm, atunci, pe moment, întreaga noastră atenție.
Fiecare
știe că, în planul fizic,
material, un gest neîndemânatic, o clipă de neatenție poate distruge o viață. De aceea există atâtea puneri
în gardă. Pe drumuri se observă niște inscripții: curbă periculoasă, drum
alunecos, încetiniți, se
lucrează! etc. Iar multe produse conțin mențiunea a
nu se înghiți! Ar fi
imposibil să enumerăm toate avertismentele ce sunt date astfel, pentru ca
oamenii să nu-și pună
sănătatea sau viața lor, cât
și a altora, în pericol. Fiindcă
tocmai într-o secundă ei pot produce niște daune ireparabile, și nu mai rămâne nimic din
proiectele frumoase ce și le-au
făcut pentru viitor.
În
viața psihică,
viața morală,
nu există acest fel de panouri și etichete
pentru a atenționa pe
fiecare că, un impuls rău ce îl domină pe moment va produce dezordine în
sufletul, în intelectul său, în inima sa, și uneori chiar până în corpul său
fizic. De aceea, pentru viața
spirituală, este și mai
necesar să fii conștient de
clipa prezentă.
Existența este un lanț lung de momente ce trebuie
trăite, unele după altele, într-un mod conștient. Dacă vă proiectați fără încetare în viitor, este
ca și cum ați sări peste zalele intermediare.
Ce ați mai face
cu o bucată de lanț ce nu se
leagă de nimic? Nu ne creăm viitorul începând cu sfârșitul, iar imaginându-vă un viitor
frumos nu vă aranjează prezentul. Începeți cu începutul, treceți în mod progresiv etapele,
înaintați, vă veți înălța până când veți atinge vârful.
Poate
că ați prefera
să auziți de la
mine niște urări
iluzorii de succes și
fericire? Ei bine, nu, eu nu pot să vă spun decât adevărul: viitoarea voastră
fericire se găsește în
muncă, în stăruință. Toate
eforturile ce le faceți se
înscriu în înalt, în Cartea Vieții, și datorită acestor eforturi vi se
vor pregăti multe binecuvântări! Când le veți primi, la întrebarea voastră:
De ce aceste cadouri?, vi se va răspunde: Deoarece, prin lucrarea voastră,
v-ați înălțat până la regiunile luminii,
aducând deopotrivă lumina și pacea
unor ființe care se
aflau în mizerie și întuneric.
Eu nu pot să vă mai spun nimic în plus. Continuați, pășiți pe calea luminii. Ce se va
întâmpla la capătul drumului? Veți
descoperi ajungând acolo și veți fi orbiți de fericire.
CaracteristiciNumărul de pagini: 208Formatul în cm. (l x L): 11 x 18I.S.B.N.: 978-606-8184-02-9 A apărut în: 2016-05 |
Fii primul care își spune opinia! |
 | Cele mai noi 3 articole la colecția Izvor |  | |
Vezi toate articolele de la colecția
,,Izvor
|
|
Cele mai noi cărți ADEVĂR DIVIN
|
Noutăți pe site
|
Retipăriri
| |
|
 |
|
 |
|