Apoi să nu uităm că sfinții sunt aceia care oferă miracolele de care credinciosul are nevoie. Sf. Augustin privește cu regret timpurile de odinioară, când miracolele sfinților erau mari și dese, și se bucură de fiecare dată când acestea apar. Sf. Augustin consideră, pe bună dreptate, că cea mai mare minune pe care sfinții o oferă este însăși existența lor ca martori ai 1ui Christos, intercesori pe lângă El, exemplu de adevărată credință și exemplu pentru unitatea bisericii lui Christos și nu în ultimul rând drept Trup al lui Christos. De la Sf. Augustin la Fulgentius de Ruspe, Quodvultdeus și Verecundus de Iunca sunt aceia care vor stabilii pentru toate timpurile modul în care Biserica iși construiește relația cu sfinții.
Mărturisitori
În primul rând nu trebuie să uităm niciodată că primul mare merit al sfinților este acela de a fi mărlurisitori ai lui Christos și ai adevăratei credințe in lume.
Am vorbit despre discursul extrem de profund, teologic, al Sf. Calistrat care analizează de la Dogma Neprihănitei Concepții până la Sf. Treime și rolul ei în economia mântuirii și asta chiar înainte de a fi decapitat. Sf. Augustin, un cititor atent al acestui text, nu ezita să-l recomande spre lectură tuturor preoților. Aici, așa cum aprecia el, este demn de remarcat și de subliniat minunea credinței pe care sfinții o împărtășesc în lume. Căci poate sunt mulți aceia care vor să iși dea viața pentru ceea ce cred, pentru adevărul lor, dar sfinții sunt unicii care se jertfesc pentru adevărul lui Christos, al lui Dumnezeu, nu al lor. Mărturia lor este cu atât mai demnă de crezare pentru acest fapt și îi luminează cu atât mai mult, deoarece ei cred în Christos și ne învață pe noi această credință cu prețul vieții lor.
Mijlocitori
Apoi sfinții mai trebuie priviți de Biserică ca fiind mijlocitori; ei au fost în timpul vieții amicii Dominus, prietenii și tovarășii lui Dumnezeu, înaintea morții ei au avut parte de comunicarea cu Dumnezeu, Sf. Ciprian a aflat timpul și modul morții, Sf. Perpetua și Sf. Felicitas au aflat rânduiala vieții de apoi și modul în care ele vor fi primite în Paradis, Sf. Teodor este refăcut după martiriu pentru a intra în Paradis întreg ... și lista ar putea continua.
Sfinții sunt personaje extrem de puternice în viață, datorită rolului lor în lupta pentru Christos, după moarte puterea lor nu poate decât să crească, deoarece ei sunt acum alături de cel pentru care s-au sacrificat, Christos și tot ceea ce se cere în numele lor va fi primit din dragostea lui Christos față ei. Ei au avut harul perseverenței până la moarte in credință și acest har va fi răsplătit. Important este, arată Sf. Augustin, să înțelegem că primim acestea de la Christos.
Adevărați credincioși
Apoi nu trebuie să uităm niciodată că ne aflăm în fața unui specimen rar, când vorbim despre sfinți: adevăratul credincios. Ei nu au comis niciodată ceea ce noi astăzi numim erori doctrinare. Biserica s-a putut folosi întotdeauna de mesajul sfinților cu credința că acesta este cel corect, Sf. Athanasie a putut să zdrobească revolta ariană numai datorită folosirii vieților sfinților, Antonie Egipteanul la fel, a putut izbândi în fața nestorianismului numai citând hagiografia locală și ortodoxia clară a sfinților, Sf. Anton de Padova, în secolul XIII, va izbândi contra albigenzilor numai datorită stăpânirii perfecte a vieților sfinților, căpătând numele de ciocanul ereticilor. |
Adevăr Divin
