www.FotoMars.ro

Asociată cu o mitologie romantică şi frivolă, religia greacă nu pare să fi fost un punct forte al giganţilor antichităţii. Cu toate acestea, mă voi aventura să revendic pentru religia greacă un loc aproape la fel de important ca cel ocupat de speculaţia filosofică şi de literatură, nu doar pentru că prezenţa ei este plenar regăsită în acele stranii iluminări ale simţirii şi imaginaţiei, ipostaze ale ei fiind mereu exprimate estetic cu acel instinct sigur al formei artistice pe care îI asociem mereu cu Grecia clasică, dar şi pentru două motive de ordin istoric.

În primul rând, cei interesaţi în studiul părţii întunecate şi fascinante a minţii omeneşti, care dă seama de ceea ce s-ar putea numi originile religiei, vor găsi în Grecia extrem de mult material ce aparţine celor mai vechi timpuri. În privinţa amănunţimii şi a varietăţii, materialele privitoare la Grecia primitivă sunt fără egal. Şi, în al doilea rând, Grecia antică are privilegiul, în acelaşi timp exultant şi tragic, de a începe de foarte jos şi de a lupta, oricât de anevoie, pentru a ajunge pe culmi. Aproape că nu există superstiţie primitivă ale cărei urme îndepărtate să nu poată fi găsite în Grecia. Şi nu există culme a spiritualităţii undeva în lume care să nu-şi aibă arhetipul sau ecoul în literatura greacă.

• Gilbert Murray