www.FotoMars.ro

Un anumit grad de dependentă este natural şi indispensabil în viaţă. Copilul este dependent de părintele lui pe care, cel puţin în copilărie îi investeşte cu putere, forţă. Şi la maturitate un anumit grad de dependenţă fată de persoanele importante pentru noi este benefic. Avem nevoie de alţii, firesc, însă nu e nevoie să ne lăsăm sufocaţi sau să sufocăm.

Dacă suntem „condamnaţi” la o oarecare „dependenţă”, atunci măcar să ne alegem o dependenţă ecologică: dependenţa de natură.

• Cristiana Alexandra Leviţchi

Ca să creştem, ne trebuie voinţa de a ne maturiza, răbdare şi o oarecare vreme... căci creştem, fiecare, în timpul, în ritmul şi în rostul lui... Iar până reuşim să creştem suficient de mult, rămânem foarte strâns legaţi de  ceea ce şi de cine depindem pentru a ne simţi împliniţi, compleţi, în siguranţă...

Să ne asumăm şi să acceptăm ca un adult-copil cu(minte), reala sau imaginara neputinţă, cu toate consecinţele care decurg din ea... până în ziua când ne vom da seama că nu mai putem continua aşa...Şi atunci ne vom schimba.

Depinde(m) doar de noi. Nu e aşa?!?

• Clara T.