www.FotoMars.ro

Profilurile grafologice de personalitate pe care le prezentăm în acest volum, sunt rezultatul unei ştiinţe care, cum aminteam şi într-o lucrare anterioară, nu este îndeajuns cunoscută, motiv pentru care în paginile ce urmează facem o scurtă introducere, arătând ce este grafologia, valoarea şi limitele acesteia, paralelism între grafoscopie (ramură a Criminalisticii) şi grafologie, aplicaţiile grafologiei ş.a.

Volumul de faţă vine în întâmpinarea celor interesaţi de grafologie, dar şi a celor doritori de a se informa şi cu alte date mai puţin cunoscute până în prezent care privesc personalităţile studiate, iar pentru a introduce cititorii în atmosfera specifică acestei ştiinţe, am reprodus şi un mic îndrumar de termeni grafologici după valorosul psiholog-grafolog spaniol Augusto Vels (1917-2000) .

Sigur că între primii care pot culege date importante despre personalităţile studiate se află cei care activează în lumea psihologiei, psihiatriei, psihanalizei, sociologiei, caracterologici, dreptului, criminologiei, criminalisticii, istoriei, muzicii, literaturii, medicinei, construcţiilor, orientării şi selecţionării profesionale, compatibilităţii cuplului, dar şi din alte domenii, volumul de faţă fiind un bun prilej de completare a datelor cunoscute şi de ce nu, şi de confruntare.

Munca de consultant grafolog cere nu numai calităţi de fin psiholog, dar şi un talent de descriere care să înlăture monotonia.

Este foarte important să se înţeleagă că nu devii grafolog (consultant) mai repede decât, de exemplu, arhitect sau medic. Cunoaşterea oamenilor implică mult studiu, observaţie, experienţă , şi poate de aceea grafologia nu îşi permite să afirme că vede totul în scris, ci în jurul cifrei de 80% dintr-o scară de 100 şi aceasta pentru că scrisul nu este în mod necesar reflexul întregii personalităţi. Nu toţi subiecţii exteriorizează totul în gesturile lor. 

Ceea ce este proiectat de un individ în scrisul său reflectă în general trăsăturile caracteriale corespunzătoare. 

Prin aceasta chiar putem să le cunoaştem şi să spunem că ele există, dar nu putem să epuizăm subiectul, sau cum a spus Dostoievski: „Nimeni nu ştie exact cum suntem, decât poate numai Dumnezeu“.