www.FotoMars.ro

Noi, oamenii, suntem nişte mamifere vorbăreţe, sociabile, bipede, capabile să mânuiască unelte, considerate de Shakespeare alese în cugetări şi cu calităţi nenumărate. Biblia ne spune că am fost făcuţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Am păşit pe Lună, am inventat calculatorul şi ne-am analizat propria evoluţie. Dar oamenii sunt şi nişte animale care flatulează, eructează, cască, sughiţă, tuşesc, râd, plâng, strănută, vomită, se scarpină şi se gâdilă. Aceste acte instinctive şi animalice ne ajută să ne definim ca specie, dar sunt neglijate de cercetători, care trec cu vederea tot ceea ce pare prea familiar. In general, biologii se concentrează asupra proceselor de ansamblu din fiziologie sau genetică, nu asupra unor acte distincte şi neaşteptate. Cercetătorii din domeniul ştiinţelor sociale se ocupă de influenţele mediului asupra comportamentului, ignorând instinctele care stau la baza fiinţei noastre. Medicii tratează simptome precum strănutul sau tuşea, dar ra¬reori le şi studiază. Unele dicţionare mai pedante ne scutesc de flatulenţă, chiar şi în forma ei tipărită.

Această carte răscumpără o datorie istorică, punând instinctele cu pricina în prim-planul unei analize şi, mai mult, al unei adevărate celebrări a comportamentelor umane subestimate, dar informative şi, adeseori, prost văzute. Ea adaugă noi subiecte la agenda de lucru a ştiinţelor, priveşte lucrurile familiare dintr-o perspectivă nouă şi arată cum ne putem folosi de aceste acte bizare pentru a examina probleme mai vaste şi mai profunde, de la originea mişcării până la o nouă abordare a subconştientului.