Doamne, scapă-mă!
Iisus Hristos – salvatorul vieții noastre din valurile patimilor și al ispitelor diavolești
Cartea de față a Părintelui Gheorghe Grindu ne luminează mintea ca să ne ferim de păcat, iar dacă am săvârșit totuși păcatul, ne ajută ca să ni-l recunoaștem, fără să aruncăm vina pe altcineva, să-l mărturisim înaintea preotului duhovnic și să fim gata a suferi consecințele lui. |
9.00 8.55 RON (Stoc 0)
Indisponibil
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Există o lege duhovnicească potrivit căreia tot păcatul „se plătește” și se ispășește prin
suferință. Prin spovedanie și pocăință, Dumnezeu ne iartă păcatele, însă
consecințele lor, adică bolile, suferințele și necazurile de tot felul, trebuie
să le suporte fiecare. Ele nu trebuie privite ca pedeapsă a lui Dumnezeu pentru păcate, mai ales dacă ne-am spovedit curat și ne împlinim canonul dat de
duhovnic, ci mai degrabă ca milostivire a lui Dumnezeu asupra noastră care îngăduie
suferința și necazul pentru ca să ne înțelepțim și, în cele din urmă, să ne
mântuim. • Serafim – Mitropolitul Ortodox Român al |
Cuprins:
Cuvânt de binecuvântare – ÎPS Serafim Făgărășeanul / 5 Singurul care-l poate birui pe diavol este Domnul Dumnezeu Atotputernic / 7 Diavolul are atâta putere câtă îi îngăduim noi / 17 Înfrânarea urii și iertarea dușmanilor / 24 Doamne, binecuvântează pe vrăjmași /31 Sfânta Taină a Spovedaniei în lumina smereniei /33 De ce nu mă pot căsători? /39 Rugăciunea Bisericii pentru dezlegarea copiilor de urmarea păcatelor și a patimilor săvârșite de părinții lor / 51 Rugăciune pentru Întemeierea unei familii / 53 Rugăciune pentru buna înțelegere între soți și părinții lor / 56 Cel băut are duhurile rele libere, nu sub frâu / 58 Plăcerile care produc dureri! – patima desfrâului / 67 Rugăciunea pentru restabilirea păcii și a unirii în familie /79 Rugăciunea pentru cei ce săvârșesc păcatul adulterului / 81 Avortul – păcat strigător la cer /84 Rugăciune de căință pentru păcatul uciderii de prunci /94 Slujirea idealurilor familiei /96 Rugăciunea soților creștini / 107 Rugăciunea părinților pentru copiii lor / 109 Cuvinte ucigătoare (prin care diavolul pătrunde în inima noastră și vorbește prin gura noastră) / 111 • Blestemul / 114 • Calomnia / 116 • Bârfa (clevetirea) / 117 • Plăcerea păcătoasă de a vorbi fără rost / 120 |
Fragment:
Singurul care-l poate birui pe diavol este Domnul Dumnezeu Atotputernic Domnul și Mântuitorul Nostru Iisus Hristos – prin puterea Sa dumnezeiască – este singurul care-l poate nimici pe diavol. „El, cu stăpânire și cu putere le poruncește duhurilor necurate, și ele ies” – Luca 4,36. „Hristos” este vrăjmașul diavolului. Diavolii recunosc că Mântuitorul Iisus Hristos este Atotputernic. Din cuprinsul Sfintelor Evanghelii prezentăm doar trei exemple: 1. „IiSUS a venit în ținutul Gadarenilor și de-ndată L-a întâmpinat un om cu duh necurat”. Demonul ce-l stăpânea pe acel om, văzându-L de departe pe Iisus, a alergat - înaintea Lui – și I s-a închinat și strigând cu glas puternic, i-a zis: „Ce ai cu mine, !isuse, Fiul lui Dumnezeu Cel-Prea-Înalt? Te jur pe Dumnezeu să nu mă chinuiești!” – Marcu 5,1-7. Diavolii își recunosc neputința în fața lui Dumnezeu și se tem de El. Mântuitorul – ca un Atotputernic – a poruncit duhului necurat: „Duh necurat, ieși din acest om! Iisus l-a întrebat pe diavol: „Care-ți este numele? și I-a răspuns: „Numele meu este legiune, căci suntem mulți”. Diavolii „mult Îl rugau pe Iisus să nu-i trimită afară din acel ținut”, să nu le poruncească să meargă în adânc, în’ adâncul pământului, acolo unde este sălașul definitiv al diavolului. „Era acolo o turmă mare de porci care păștea. Diavolii L-au rugat pe Iisus, zicând: Trimite-ne în porci, ca să intrăm în ei: Și Iisus le-a dat voie. Ieșind duhurile necurate din om, au intrat în porci, și turma s-a repezit de pe țărm în mare și s-au înecat” – Marcu 5,7-13. Diavolii se supun voii Lui Dumnezeu. 2. Acest adevăr ni-l dovedește și vindecarea copilului lunatic. „Văzâdu-l pe IISUS, duhul îndată l-a zguduit pe copil: și căzând la pământ, se zvârcolea spumegând”. IISUS „a certat duhul cel necurat zicându-i: Duh mut și surd, Eu îți poruncesc: Ieși din el și să nu mai intri în el! Și răcnind și zguduindu-l cu putere, duhul a ieșit; iar copilul a rămas ca mort, încât mulți ziceau că a murit. Dar Iisus, apucându-l de mână, l-a ridicat, și el s-a sculat în picioare.” – Marcu 9,20-27. NUMELE Domnului Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos are mare putere asupra diavolului. HRISTOS DOMNUL îi înfricoșează pe demoni. 3. Iisus învăța într-o sinagogă. În acea sinagogă „era și un om care avea duh de demon necurat; și a strigat cu glas tare: „Lasă-ne-n pace! Ce-ai tu cu noi, Iisuse Nazarinene? Ai venit să ne pierzi? Te știu eu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu... Și Iisus l-a certat, zicând: Taci și ieși din el! Și aruncându-l în mijlocul sinagogii, demonul a ieșit din el fără să-I veteme cu nimic” – Luca 4, 31-35. Despre puterea dumnezeiască a Mântuitorului Iisus Hristos asupra duhurilor necurate ne încredințează și Sfântul Părinte Vasile cel Mare în rugăciunea sa: „Doamne, Dumnezeule Atotputernice, fă ca rugăciunea aceasta, ce se săvârșește în numele Tău cel înfricoșător, să fie spre îngrozirea acestui povățuitor al vicleniei și a tuturor taberelor lui, care au căzut împreună cu el (cu Lucifer) din lumina cea de sus, și pune-l pe fugă; ca un Atotputernic poruncește-i lui și diavoli lor lui să se depărteze cu totul, ca să nu facă nici o vătămare sufletelor pecetluite; și cei ce cheamă în ajutor Numele Tău cel Sfânt, să primească tăria puterii, ca să calce peste toată puterea vrășmașului diavol”. (Rugăciunea întâia din Molitfele Sfântului Vasile cel Mare). „Dumnezeule Cel veșnic, Care ai izbăvit neamul omenesc din robia diavolului, Te rugăm izbăvește-ne pruncii, copiii, tinerii, maturii, vârstnicii de toată lucrarea duhurilor necurate. Te rugăm, Atotputernice, Doamne, poruncește necuratelor duhuri și viclenilor diavoli să se depărteze de la sufletul și de la trupul nostru, să nu mai rămână, nici să se mai ascundă în noi. Scapă-ne de sub asuprirea celui potrivnic. Scapă-ne din patimi, din sminteli, din îndărătnicie, din nesimțire, din necredință, din aprinderea ispitelor cele greu de purtat, din tot răul diavolesc nimicitor de suflet și de trup. Miluiește-ne, Doamne, curăță-ne și pe păzește ca o casă însuflețită a Sfăntului Tău Duh”. (Sfântul Ierarh Gură de Aur). Sfinții Părinți ai Bisericii lui Iisus Hristos – prin lucrarea Sfăntului Duh – au rânduit să se citească în Sfânta Biserică și rugăciunile deosebit de puternice și mult folositoare ale Sfintelor Molitfe și Dezlegări alcătuite de Sfântul Părinte Vasile cel Mare și Sfăntul Părinte Ioan Gură de Aur. Cei ce-au fost puternici rugători către Dumnezeu și care, tot timpul vieții lor pământești, au dus o luptă continuă împotriva diavolului, a păcatelor și a patimilor, tăcând din sufletul și din trupul lor locaș sfințit, întru care s-au revărsat din plin harurile Duhului Sfânt. Prin viața lor sfântă, stăpânită continuu de Dumnezeu – Duhul Sfânt, au fost trăitori convinși ai Sfintelor Scripturi și s-au făcut pilde vii și vrednice de urmat în fața tuturor. Prin grija lor permanentă pentru mântuirea credincioșilor și pentru a-i scoate de sub influența duhului rău – fiind luminați de Sfântul Duh – Sfinții Ierarhi Vasile cel Mare și Ioan Gură de Aur au alcătuit aceste Molitfe și Dezlegări, prin care se biruiește și se alungă puterea diavolească. Aceste Molitfe și Dezlegări fac parte din Cultul Sfintei Biserici a lui Hristos, sunt cuprinse în cărțile de slujbă și se citesc de arhierei și de către preoți, spre izbăvirea credincioșilor de sub stăpânirea duhurilor diavolești și a patimilor stricătoare de suflet și de trup. Pentru a ne fi de mare folos aceste rugăciuni și pentru a simți efectul lor pozitiv, nu este suficient să fim prezenți în Sfânta Biserică și să le ascultăm, ci este absolut necesar ca mintea noastră să fie trează și atenția concentrată în tot timpul citirii slujbelor. Să ne rugăm din toată inima. Să credem puternic că Dumnezeu Cel Milostiv ne va izbăvi, căci El Singur are putere asupra diavolului. De asemenea, pentru ca rugăciunile să fie primite înaintea lui Dumnezeu și pentru ca să se milostivească spre noi, se mai cer două condiții: 1. Să fim împăcați cu semenii noștri. Să-i iertăm pe toți din inimă. „Când stați de vă rugați, iertați orice aveți asupra cuiva, ca și Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte vouă păcatele voastre”, îndeamnă Mântuitorul Iisus Hristos. Dacă venim la aceste Sfinte Slujbe cu inima plină de ură și de dorință de răzbunare împotriva celor ce zicem c-ar fi vrăjmașii noștri și îi cerem lui Dumnezeu să-i distrugă, să fim siguri că-L supărăm pe Dumnezeu, pentru că-I călcăm porunca prin care zice: „Nu vă răzbunați, a Mea este răzbunarea, lăsați loc mâniei lui Dumnezeu”. Să nu uităm nici condiția pe care o pune Dumnezeu ca să ne ierte păcatele, îndemnându-ne să ne rugăm așa: „ne iartă nouă păcatele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri”. Deci, de vrei să fii iertat, ești absolut dator să ierți. Ura vine de la diavol. Dacă vrei să scapi de el, atunci, scoate-ți din inimă ura. 2. A doua condiție pe care o cere Dumnezeu este: Să venim la aceste Sfinte Molitfe și Dezlegări cu sufletul eliberat de păcate prin Sfânta Taină a Spovedaniei. Deci este absolut necesar să ne spovedim. Dacă dorim sincer ca Hristos – Lumina să se așeze în sufletul nostru, trebuie să înlăturăm întunericul păcatelor, să renunțăm la patimi, și-atunci duhul rău va fugi de la noi, prin puterea lui Dumnezeu. Diavolul nu are nici o putere asupra celor ce cu sinceră căință și deplin își spovedesc păcatele, și cu hotărâre vor să nu le mai repete, unindu-și voința lor cu voința atotputernică a lui Dumnezeu. Așezându-ți viața sub ocrotirea lui Dumnezeu, atunci diavolii se îndepărtează de tine, fiindcă nu mai ești singur, ci Dumnezeu trăiește în tine. Cei ce cu îndărătnicie nu vor să se spovedească și țin în ei păcatele, se predau ei înșiși diavolului, care-și face sălaș în sufletul lor și ei devin aliați ai duhurilor rele. Unii vor să fie eliberați de duhurile satanice, dar nu vor să renunțe la patimile care-i stăpânesc. Ori acest lucru este cu neputință. Este imposibil să intre lumina soarelui într-o încăpere dacă nu deschizi obloanele. Hristos – Pag. 7 – 11 |