Protecția lui Dumnezeu
Un
misionar ajuta ca medic într-un mic spital din Africa. De multe ori trebuia să străbată
jungla pe bicicletă până în sătucul cel mai apropiat pentru a face rost de
ustensile, medicamente și bani, toate trimise din Statele Unite.
Călătoria
dura două zile, așa că era nevoit să poposească o noapte. El străbătuse deja
acest traseu de multe ori fără probleme. Într-una din călătoriile sale, înainte
de înserarea primei zile, a întâlnit doi bărbați care se certau tare. Unul dintre
ei era rănit serios iar celălalt a fugit, astfel medicul a reușit să îi ofere
îngrijire, încât să-l însoțească până unde acesta locuia și să lase câteva
indicații familiei.
Câteva
săptămâni după aceea, în următoarea călătorie, ajungând în oraș, s-a apropiat
de el acel bărbat pe care îl îngrijise și i-a zis: „Știu că atunci când vă
întoarceți, aveți cu dumneavoastră medicamente și bani. În ziua în care ați avut
grijă de mine, câțiva prieteni împreună cu mine v-am urmărit prin junglă
noaptea și am plănuit ca după ce vă veți culca să vă omorâm pentru a vă lua
banii și medicamentele.
Când
urma să vă atacăm, am văzut că intrarea cortului era înconjurată de 16 gardieni
înarmați. Noi eram 4 și am înțeles că era imposibil să ne ducem la bun sfârșit
planul, așa că am decis să ne retragem”. Auzind asta, misionarul i-a spus
râzând bărbatului: „Este imposibil. Vă pot asigura că întotdeauna călătoresc
singur și nimeni nu mă însoțește în călătoriile mele”.
Bărbatul
l-a contrazis și a insistat asupra a ceea ce văzuse: „Nu, domnule, nu am fost singurul
care a văzut gardienii. Și prietenii mei i-au văzut și toți am numărat același
număr. Eram speriați și de aceea v-am lăsat și am renunțat să vă atacăm. La
Întoarcere m-am despărțit de tovarășii mei, dar unul dintre ei m-a urmărit și
m-a atacat ca pedeapsă că i-am făcut să piardă timpul și nu am obținut nimic, din
moment ce eu planificasem totul. Atunci, dumneavoastră m-ați găsit și l-ați
văzut fugind pe cel care m-a lovit și mi-ați venit în ajutor. Sper să mă puteți
ierta”.
Câteva
luni mai târziu, misionarul a asistat la o slujbă de duminică într-o biserică
în Michigan, unde a povestit despre experiențele sale în Africa, inclusiv
povestea cu cei 16 gardieni care au fost cu el în timp ce înnopta și a zis: „Îmi
amintesc bine acea zi pentru că era cea de-a patra aniversare de când ajunsesem
în Africa”.
Unul
dintre asistenții comunității l-a întrerupt pe misionar și i-a zis ceva ce i-a lăsat
pe toți cu gura căscată: „Noi am fost cu dumneavoastră spiritual pentru a vă
ajuta. Acea noapte în Africa era zi aici. Eu am venit la biserică pentru a lua
niște materiale de care aveam nevoie pentru o călătorie, și punând lucrurile în
camionetă am simțit prezența lui Dumnezeu care îmi spunea să mă rog pentru dumneavoastră.
Urgența era atât de mare încât am chemat câțiva bărbați de la biserică să ne rugăm
pentru a cere protecție. Acest lucru s-a întâmplat în sala unde avem
fotografiile tuturor misionarilor noștri, neștiind în ce pericol vă aflați, însă pe fotografie era
imprimată ziua în care ați fost trimis în Africa cu ani în urmă, cu o zi
înainte de aniversarea dumneavoastră. Noi am fost acolo în rugăciune cu dumneavoastră,
protejându-vă, și ei sunt aici ca să confirme”.
Imediat
le-a cerut tuturor celor care se rugaseră pentru el în acea zi să se ridice. Au
făcut-o unul câte unul, ceea ce a atras atenția misionarului. A început să îi
numere și numărul exact era 16. Un timp toată comunitatea a amuțit de uimire.
Mulțumiri
lui Juan Jose Garza P.
Cutiile lui Dumnezeu
Am în
mâinile mele două cutii pe care Dumnezeu mi le-a dat să le țin. Mi-a spus:
„Pune
toate durerile în cea neagră și toate bucuriile în cea aurie”. I-am ascultat cuvintele
și în ambele cutii mi-am păstrat bucuriile și necazurile. Dar cea aurie a
devenit din ce în ce mai grea în timp ce cea neagră era la fel de ușoară ca
înainte. Curios, am deschis cutia neagră ca să vadă de ce era în continuare ușoară
și am găsit pe fundul ei o gaură în care căzuseră toate necazurile mele.
I-am
arătat lui Dumnezeu gaura și am gândit cu voce tare: „Mă întreb unde or fi mers necazurile mele?” Iar el mi-a zâmbit:
„Fiul meu, toate tristețile tale sunt cu mine”. L-am întrebat: „Doamne, de ce
mi-ai dat cutiile, pe cea aurie și pe cea neagră cu o gaură?” ”Fiule, cea aurie
este pentru a-ți număra binecuvântările, iar cea neagră pentru ca să-ți uiți necazurile”
.
Mulțumiri
Alejandrei Flores
Pag.
21 – 25 |