Medicina holistică chineză în viața cotidiană

Cartea este structurată pe două părți distincte, dar conectate intim, urmând călăuzirea multor profesori înțelepți pe care am avut privilegiul să-i cunosc de-a lungul zecilor de ani de studiu. Veți întâlni mereu două idei fundamentale care și-au păstrat sensul profund, chiar dacă au fost enunțate diferit de unii profesori. Prima idee fundamentală este: „Pentru a învăța orice practică sau disciplină, este nevoie atât de o temeinică înțelegere intelectuală, cât și de un fundament solid al aplicării sale practice." Toți sunt de acord că respectiva practică (Qigong, Taiji, exerciții vindecătoare, presopunctură) sau aplicarea unei metode (acupunctura, fitoterapie, nutriție) reprezintă scopul ultim. O mai profundă înțelegere intelectuală poate susține o abilitate practică mai bună, dar valoarea ei se vădește dincolo de acest scop. Altminteri, ea ar putea servi unor conversații interesante, dar nu vă va îmbunătăți în mod palpabil sănătatea sau viața. A doua idee fundamentală este: „Măiestria înseamnă stăpânirea elementelor de bază." Acestea constituie atât fundamentul teoriei, cât și al practicii. O bază cuprinzătoare și solidă oferă suport pentru a construi și pentru a crește. Chiar dacă alegeți să nu construiți mai mult decât fundația, aceasta vă va asigura susținerea în vremuri dificile.

Declarație de neasumare a responsabilității ... 13
Introducere ... 15
Convenții utilizate în această carte: Pinyin, majuscule și caractere cursive ... 17

Prezentare generală: O abordare integrativă a vindecării naturale ... 19
Ramuri ale medicinei chineze ... 20 Acupunctura ... 20
Fitoterapia ... 21
Qigong, Taiji și alte terapii fizice ... 21 Nutriție ... 22
Stil de viață ... 23
Medicina chineză este holistică ... 25 Diagnostic chinezesc și diagnostic occidental ... 27 Integrarea ramurilor ... 28
Practici integrate în medicina occidentală ... 30

PARTEA I: Teorii de bază ale medicinei chineze ... 33

Capitolul 1: Conceptul primordial: Qi, energia vieții ... 35
Calități și funcții în interiorul corpului ... 37 Energii biologice folosite în medicina occidentală ... 39

Capitolul 2: Al doilea concept: Meridianele, căile sănătății ... 41
Cele opt meridiane extraordinare ... 45 Meridianele și medicina occidentală ... 47

Capitolul 3: Al treilea concept: Yin și Yang, polarități și echilibru ... 51
Yin și Yang în natură ... 53
Cele patru aspecte primare ale perechilor Yin-Yang ... 54 Yin și Yang în corp ... 57
Corespondențe occidentale pentru Yin și Yang ... 63

Capitolul 4: Organele interne - Introducere ... 67
Zangfu: Organele interne și corespondențele lor ... 67 Terminologie ... 68

Capitolul 5: Zang: Organele Yin ... 73
Inima ... 73
Plămânii ... 78
Ficatul ... 81
Splina ... 87
Rinichii ... 91

Capitolul 6: Fu: Organele Yang ... 105
Stomacul ... 106
Intestinul Subțire ... 107
Vezica Biliară ... 108
Intestinul Gros ... 109
Vezica Urinară ... 111
Sanjiao ... 112

Capitolul 7: Patogeneza: Originea bolilor ... 115
Cauzele dizarmoniei ... 116
Prezentare generală a Factorilor Patogeni Externi ... 117 Prezentare Generală a Factorilor Patogeni Interni ... 118 Cei șase Factori Patogeni Externi ... 119 Cele Șapte Emoții ca Factori Patogeni Interni ... 127 Diverși alți factori ... 132

Capitolul 8: Introducerea tiparelor de dizarmonie ... 149
Mai multe tipare pentru aceeași boală. Un singur tipar pentru mai multe boli ... 149
Lentilele diagnosticului ... 151
Criteriile MTC pentru identificarea tiparului ... 153 Opt considerații de principiu ... 154

Capitolul 9: Tipare selectate de dizarmonie ... 157
Vântul și Răceala care pătrund în Plămâni ... 158 Deficitul de Sânge la Inimă ... 159 Stagnarea Qi-ului Ficatului ... 161 Deficitul Qi-ului Splinei ... 162
Deficitul Yang al Rinichilor ... 164

PARTEA a II-a: Autoîngrijirea holistică prin medicina chineză ... 167

Capitolul 10: Diagnosticarea: Găsirea cauzei fundamentale a problemelor ... 169
Metode de diagnostic ... 169
Anamneză ... 170
Diagnosticul pulsului ... 171
Diagnosticul limbii ... 175

Capitolul 11: Instrumente și practici ale medicinei chineze: Holism și integrare ... 179 Acupunctura ... 179
Trei studii de caz ... 182
Terapii adjuvante ... 186
Perspective occidentale asupra acupuncturii ... 187 Afecțiuni tratate ... 189
Medicina bazată pe plante ... 191
Terapii fizice ... 195
Dietă și stil de viață ... 199

Capitolul 12: Autoadministrarea presopuncturii: Mâinile tale vindecătoare ... 201 Metode de localizare a punctelor de acupunctura ... 203 Tehnici de presopunctură ... 207
Puncte selectate de presopunctură ... 211

Capitolul 13: Punctele de presopunctură: Denumiri, localizări și funcții ... 213
Plămâni, Taiyin al Mâinii ... 214
Intestin Gros, Yangming al Mâinii ... 217 Stomac, Yangming al Piciorului ... 220 Splină, Taiyin al Piciorului ... 225 Inimă, Shaoyin al Mâinii ... 228
Intestin Subțire, Taiyang al Mâinii ... 230 Vezică Urinară, Taiyang al Piciorului ... 232 Rinichi, Shaoyin al Piciorului ... 236 Pericard, Jueyin al Mâinii ... 239
Sanjiao, Shaoyang al Mâinii ... 240 Vezică Biliară, Shaoyang al Piciorului ... 243 Ficat, Jueyin al Piciorului ... 246 Du, Vas Guvernator ... 249
Ren, Vas de Concepție ... 251

Capitolul 14: Plantele chinezești: Aliații vindecători ai naturii ... 255
Principalele caracteristici ale plantelor chinezești - temperatură și gust ... 256
Direcționalitate ... 257
Canale accesate ... 257
Clasificarea plantelor ... 258
Categorii de plante ... 259
Elemente de bază ale formulelor din plante ... 274

Capitolul 15: Formule de plante chinezești ... 277
Plămâni: Răceli comune și formele lor ... 278 Plămâni: Astm, emfizem, bronșită ... 280 Stomac/Splină: Tulburări digestive ... , ... 281 Inimă: Insomnie, anxietate ... 283
Ficat: Detoxifiere, stres ... 284
Rinichi: Energie scăzută, disfuncții urinare și sexuale, artrită ... 285
Tonice pentru Qi ... ... 287 Tonice ale Sângelui ... 288
Tonice pentru Yang ... 288
Tonice pentru Yin ... 289
Dureri generale, traumatice, articulare ... 291 Aplicații locale pentru dureri ... 293

Capitolul 16: Introducere în Qigong:
Valorificarea Energiei Vieții ... 295 Definirea Qigongului ... 295
Postura de bază stând în picioare: Poziția Canalului Lateral ... 296
îndrumări generale privind respirația ... 299 Lucrul cu propriul Qi ... 300
Perioadele de practică ... 301
Durata practicii ... 302
încheierea unei ședințe de practică: Acumularea de Qi în Dantian ... 304 Indicații finale privind practica ... 304

Capitolul 17: Practici Qigong pentru fiecare organ ... 307
Qigong pentru Plămâni și Intestinul Gros ... 307 Qigong pentru Splină și Stomac ... 318 Qigong pentru lnimă:Tigrul care-și separă puii ... 323 Qigong pentru Rinichi ... 334
Qigong pentru Ficat ... 340

Capitolul 18: Prescripții: Refacerea și menținerea armoniei interioare ... 347
Abcese ... 350
Alergii ... 351
Artrită ... 351
Tulburări respiratorii ... 353
Răceală comună și gripă ... 356
Afecțiuni ale sistemului digestiv ... 357 Amețeală ... 360
Păr, unghii și piele uscate ... 360 Eczeme ... 361
Edeme (generalizate) ... 361
Tulburări emoționale ... 362
Probleme oculare/de vedere ... 363
Oboseală ... 364
Febră ... 365
Vezică Biliară, inflamații și calculi ... 365 Dureri de cap ... 366
Afecțiuni cardiace ... 367
Hemoroizi ... 367
Hepatită, ficat mărit ... 368
Hernie ... 369
Herpes, oral sau genital ... 369
Urticarie ... 370
Hipertensiune arterială ... 371
Stimularea imunității ... 371
Insomnie ... 372
Sănătate masculină ... 373
Rău de mișcare ... 374
Dureri în articulații și membre ... 375 Dureri generale și traumatice ... 376 Memorie slabă ... 377
Tulburări ale sistemului urinar ... 378 Sănătate feminină/Ginecologie ... 379 Protocol de autoîngrijire și de menținere a stării de bine ... 380

Concluzii ... 383
Glosar al acțiunilor medicamentelor alopate ... 385

Anexa 1
Localizarea punctelor pe zone corporale ... 387 Anexa 2

Note de capitol ... 399
Bibliografie ... 405
Lecturi recomandate ... 407
Index ... 409

2. Accesibilitate. Există multe puncte localizate pe spate, de exemplu. Este dificil sau imposibil să ajungeți la acestea pe propriul corp, așadar, nu le-am inclus aici. 3. Ușurința localizării. Unele puncte sunt foarte apropiate unele de altele. Ele sunt ușor de nimerit cu vârful fin al acului, dar mai greu de separat când aplicăm suprafața mai mare a vârfului unui deget. Apăsarea mai multor puncte adiacente simultan nu face rău, dar poate dilua precizia tratamentului. Invers, anumite puncte sunt răspândite pe corp în zone îndepărtate de reperele anatomice convenabile, prin urmare, este mai dificilă reperarea lor exactă. Din nou, nu producem nimic grav dacă stimulăm un alt punct decât punctele de acupunctura, dar nu veți fi eficienți în realizarea scopului propus.
4. Acestea trebuie să producă o gamă mai largă de efecte sau unul ori două efecte foarte clare, care pot trata diverse afecțiuni obișnuite, astfel încât să aducă beneficii mai multor persoane. Există peste 360 de puncte de acupunctura utilizate de profesioniști și sute de alte puncte mai puțin comune. Ar fi copleșitor și nepractic să includem aici toate aceste posibilități. De fapt, mulți acupunctori își selectează punctele pentru tratamentul zilnic dintr-o mulțime de aproximativ 60 de puncte, care pot aborda cele mai multe dintre afecțiunile obișnuite ale pacienților. Punctele selectate aici includ aceste puncte de mare eficiență. Astfel vă puteți începe autoîngrijirile prin presopunctură într-un mod foarte util și practic. Pe măsură ce vă familiarizați cu fiecare punct, vă veți bucura de o gamă tot mai largă și profundă de efecte benefice. Am inclus aici aproximativ 100 de puncte și veți învăța cum să combinați câteva deodată, în diferite moduri. Fiecare punct are efecte principale, dar combinația de puncte produce multe tipuri de efecte diferite, extinzând mult gama de beneficii ale utilizării acelorași puncte în combinații diferite.
Combinațiile de puncte pentru afecțiuni obișnuite sunt prezentate în Capitolul 18. Acestea nu sunt singurele combinații posibile care pot fi prescrise în acele afecțiuni, dar sunt printre cele mai utilizate. în Capitolul 13 puteți găsi puncte care par utile pentru o afecțiune care nu a fost cuprinsă în prescripții. Simțiți-vă liberi să experimentați, după ce veți fi acumulat ceva experiență. De aceea aveți la dispoziție atâtea puncte ca opțiuni.

Metode de localizare a punctelor de acupunctură

Acolo unde a fost posibil, am utilizat limbajul obișnuit pentru a vă ajuta să localizați punctele. în majoritatea cazurilor, veți alege exact localizarea punctului pe care ar alege-o și un medic. Se poate oferi și poziția anatomică precisă. Uneori, este necesar un limbaj mai tehnic; și pe acesta va trebui să-l cunoașteți. Pentru a localiza punctele pe corp, chinezii folosesc o unitate de măsură, denumită Cun, tradusă aproximativ ca „un inch pe corp". Fiind un inch de pe corp, Cun-ul nu este o distanță fixă, ci una relativă, calculată după mărimea corpului fiecăruia. De exemplu, la o persoană înaltă de 150 cm, un Cun vertical va fi o distanță mai scurtă decât cea corespunzătoare unei persoane de 180 cm înălțime.
Există două modalități-standard de măsurare a unui Cun. Una se referă la distanțele proporționale, cealaltă este măsurătoarea cu mâna și cu degetul. Unele puncte sunt depistate numai cu ajutorul reperelor anatomice. Noi vom folosi în principal măsurătorile cu mâna și cu degetul, dar și reperele anatomice.
Măsurătorile proporționale necesită cunoașterea numărului standardizat, prestabilit, de Cuni corespunzători fiecărei părți a corpului, apoi trebuie să împărțim acea parte corporală pentru a afla poziția punctului. De exemplu, distanța dintre pliul cotului și încheietura mâinii este întotdeauna 12 Cun. Prin urmare, dacă vreți să iocalizați un punct aflat exact la 3 Cun deasupra încheieturii mâinii, trebuie să împărțiți mintal antebrațul în patru părți egale, fiecare de 3 Cun, apoi să identificați punctul aflat la o pătrime deasupra încheieturii mâinii, pe direcția spre cot. Indiferent că persoana are înălțimea de 150 cm sau 180 cm, acel punct se va afla exact la 3 Cun, chiar dacă distanța obiectivă în cm va fi diferită de la o persoană la alta (vezi Figura 12.1).
Măsurătorile cu mâna și cu degetul sunt ceva mai ușor de utilizat, ele sunt de asemenea unități individualizate de măsură și sunt comparabile ca exactitate cu măsurătorile proporționale. Se folosesc uzual două tipuri de măsurători cu mâna.
Prima este lățimea articulației cele mai apropiate de vârful degetului mare. Aceasta măsoară 1 Cun (Figura 12.2). Aceasta este utilă în măsurarea distanțelor scurte dintre două puncte sau dintre un reper anatomic și un punct.

Elemente de bază ale formulelor din plante

Un fitoterapeut chinez va prescrie rareori o singură plantă pentru tratamentul unui pacient. De cele mai multe ori, el formulează o prescripție detaliată pentru tratamentul multiplelor fațete ale unui tipar de dizarmonie, abordând atât cauza de origine, cât și simptomele care se manifestă, prevenind și eventuale afecțiuni secundare care pot apărea și răspunzând nevoilor constituționale ale pacientului. Formulele tipice de plante conțin între 4 și 12 plante, deși nu sunt neobișnuite nici formulele cu mai puține sau mai multe plante. De-a lungul mai multor săptămâni sau luni de tratament, formula de tratament prescrisă poate fi mai mult sau mai puțin modificată, ținându-se cont de schimbările survenite în starea pacientului, odată cu ameliorarea sănătății sale. Conform cu materia medica chineză a lui You-Ping Zhu, există aproximativ 8.000 de plante în farmacopeea chineză. însă majoritatea plafarelor și clinicilor naturiste din Statele Unite stochează între două sute și trei sute de plante vrac, care sunt mai mult decât suficiente pentru a rezolva majoritatea necesităților pacienților. în plus față de acestea, există remediile chinezești patentate, formule uzuale pe bază de plante, regăsite mai ales sub formă de pastile. întrucât nu există un număr prestabilit de plante într-o formulă și se creează încontinuu noi formule, există aproape o infinitate de formule posibile.
Un fitoterapeut experimentat poate cunoaște cam o sută de formule clasice, înțelegând cum și de ce sunt acestea elaborate astfel, plus două sau trei sute de plante singulare, dintre care cele mai multe sunt conținute în acele formule. Efectele unei prescripții clasice se pot schimba considerabil doar prin adăugarea sau eliminarea câtorva plante, modificând-o pentru a răspunde optim la provocările legate de sănătate ale fiecărui pacient. Multe texte despre plante includ un anumit număr de modificări ale formulelor de bază, pentru a se adresa unei game largi de situații cu care pacienții se confruntă.
Formulele urmează un șablon de bază (anumite principii utilizate la combinarea plantelor), fiecare plantă îndeplinind unul dintre cele patru roluri în cadrul formulei. Tradițional, acestea sunt următoarele:
1. Șeful/Stăpânul: Planta sau plantele principale din combinație, care abordează problema cea mai importantă și oferă efectul terapeutic principal.
2. Adjunct/Ministru/Asociat: Acestea au efecte similare plantelor din categoria anterioară, ele intensificând sau amplificând acțiunea terapeutică principală.
3. Asistent/Adjutant: Aceste plante pot aborda o afecțiune secundară, pot atenua efectele dure sau nedorite ale altor plante sau pot oferi o ameliorare simptomatică, fără a aborda neapărat dizarmonia de bază.
4. Trimis/Mesager: Acestea pot dirija efectele celorlalte plante către anumite zone din corp sau pot armoniza efectele acestora, ceea ce este deosebit de important în formulele complexe sau în cele care conțin plante cu caracteristici diverse și posibil conflictuale.

Acest șablon este urmat cel mai des, însă avem libertatea de a crea o formulă, în acord cu necesitățile curente. Poate fi una sau pot fi mai multe plante care îndeplinesc un anumit rol, chiar o singură plantă care îndeplinește mai multe roluri. Nu toate formulele includ plante care îndeplinesc cele patru roluri. Combinațiile restrânse conțin trei sau patru plante și chiar formule mai ample conțin uneori plante care au doar roluri de Șef sau Adjunct. Totul depinde de alegerea combinației optime pentru nevoile fiecărui pacient.
Există mulți factori de care un fitoterapeut trebuie să țină cont atunci când elaborează o formulă, de exemplu, el trebuie să știe care plante sunt incompatibile și pot deveni toxice dacă sunt combinate, care plante își amplifică reciproc efectele în anumite combinații și care se contracarează sau își suprimă reciproc efectele. Medicii fitoterapeuți contemporani mai știu și care sunt plantele ce pot interacționa cu medicația a lopată, în sens benefic sau nedorit. Aceste preocupări aparțin profesioniștilor și nu vor fi abordate aici.