pag. 33-34
Capitolul 5
TREZIREA
în fiecare zi numărul de întrebări crește și chiar și visele par
să îmi alimenteze căutarea răspunsurilor. Adeseori în timpul somnului simt
anumite vibrații stranii și aud zgomote puternice care mă sperie. într-o
noapte, am simțit ca și cum eram perfect treaz în timpul unui vis conștient.
Devin perfect conștient în timp ce cobor pe o cărare
luminată îngustă. La început, merg hotărât înainte, însă îmi dau seama repede
că anumite resturi de cutii goale de conserve îmi blochează drumul. Instinctiv
încep să împing și să lovesc gunoaiele pentru a le îndepărta de pe drum. Cu
fiecare pas, conservele devin din ce în ce mai grele și sunt din ce în ce mai
greu de dat la o parte, până când ajung să îmi blocheze drumul în totalitate. Simțindu-mă
copleșit, încep să îmi pierd ușor cunoștința. Vibrațiile îmi traversează corpul
și mă trezesc că plutesc deasupra lui. Sunt cuprins de un val de frică și cu un
salt, sunt aruncat înapoi în corp și deschid ochii.
întreg corpul mi-a fost paralizat pentru o clipă, timp în care am
căutat să înțeleg ceea ce se petrecuse. Nu am putut să dorm și am rămas treaz
ore întregi, încercând să îmi dau seama ce se petrecuse cu mine. Următoarea
noapte, în timp ce aproape că adormisem, am auzit un sunet asurzitor ca un
bâzâit.
Pot să văd prin pleoapele închise și din nou corpul meu îmi este
ca și paralizat, pompând un val intens de anxietate. Plutesc în sus în afara
corpului și în timp ce mă căznesc să îmi regăsesc echimibrul, o voce feminină
suavă îmi spune, ”Atunci când vei fi pregătit, răspunsurile vor
apărea.”
La auzul vocii sale, mă întorc imediat înapoi în corp. Mintea îmi
este în derivă. Ce a fost asta? Vocea aceea feminină îmi părea atât de
cunoscută. îmi amintesc că am auzit acest sunet melodios înainte să mor. îmi
este imposibil să adorm pentru că încerc să înțeleg aceste experiențe ciudate.
CONFRUNTAREA
în următoarea dumincă, după slujba obișnuită de la biserică,
preotul mă ia de braț și mă conduce într-o încăpere din spate. Mă așează pe un
fotoliu în colț iar mână stângă și-o odihnește pe umărul meu. Cu cealaltă mână
ține strâns la pieptul său o Biblie veche. Vocea sa este plină de emoție.
”Frank Brooks, sunt dezamăgit de tine. Să te îndoiești de
cuvântul Domnului nostru este un lucru serios.” Mă privește atent căutând
un răspuns, însă nu știu ce să îi spun. Vocea îi tremură în timp ce continuă.
”Trebuie să te rogi pentru a ii iertat. Trebuie să devii mai
sigur pe credința ta.”
Cred că preotul chiar încearcă în felul lui să mă ajute, însă nu
funcționează. Din respect, încerc să îi răspund logic. ”Ce este greșit în
a căuta răspunsuri, în căutarea adevărului?”
”Domnul nostru nu are nevoie de un necredincios care să îi
molipsească turma de enoriași aleasă. Respectă Scripturile și roagă-te la
Dumnezeu pentru îndurare. Acum mergi acasă și reflectează la ce ți-am spus
astăzi.”
în vreme ce mă îndepărtez ușor de biserică, nu mă pot abține să nu
mă întreb. De ce sunt întrebările logice atât de amenințătoare? Cum pot toți
acești oameni să se mulțumească fără răspunsuri? Cum pot să trăiască de la o zi
la alta în această uitare? Acum, mai mult ca niciodată sunt hotărât să descopăr
adevărul despre rai și despre mine însumi.
Câteva zile mai târziu, sunt invitat acasă la mama mea, pentru o
masă caldă, și, spre surpriza mea, găsesc acolo câteva zeci de membri ai
congregației, precum și pe preot, în sufragerie. Aceasta nu este nici un fel de
cină festivă, îmi dau repede seama că ei s-au strâns acolo cu toții pentru a
participa la convertirea mea religioasă. Preotul își dezlănțuie vocea puternică
în timp ce alte câteva persoane aprind lumânări.
”Domnule Brooks, te afli în mijlocul unei urgShțe mari. Ți-ai
pierdut credința și sufletul tău nemuritor este în pericol.” îi face semn
cu capul unui bărbat aflat în partea cealaltă a încăperii, pentru a începe să
cânte muzica.
pag. 98-99
”Din păcate, acest suflet și-a manifestat un iad personal. Nici o
forță exterioară nu a creat această situație. într-un final el se va ierta pe
sine și va trece într-o realitate vibrațională mai înaltă. Timpul nu are nici o
importanță, astfel că infernurile create de minte pot să dureze și sute de ani
pământeni. Este trist că atât de mulți oameni continuă să treacă cu vederea importanța
vitală a iertării de sine.” Remi face o pauză de câteva secunde pentru a
se asigura că am înțeles. ” Pentru a-ți oferi o percepție mai largă asupra
vastei diversități a acestor realități, îți voi mai arăta un infern
autocreat.”
Mă regăsesc în interiorul unui apartament cu ferestre mari și cu
un perete mare acoperit de sus și până jos de oglinzi. Văd o tânără femeie care
stă în fața oglinzilor, pieptănându-și părul blond-platinat. Ea se apleacă
înspre imaginea sa din oglindă pentru a-și inspecta pielea, asigurându-se că
machiajul său este impecabil. Fiind mulțumită, ea își țuguie buzele și își
trimite singură un sărut. Trăgând în jos de marginile fustei mini pe care
poartă, ea se întoarce spre stânga și spre dreapta de câteva ori. O văd dând
din cap aprobator. O păpușă Bărbie vie, ea este obsedată să se asigure că
fiecare fir de păr din capul ei și fiecare buclă îndeplinesc criteriul său
personal de perfecțiune. Ea traversează încăperea și deschide brutal un dulap
cu uși duble, scoțând la iveală sute de perechi de pantofi.
”Această ființă umană și-a creat o proiecție a corpului ei
astraL Aceasta este imaginea pe care ea s-a străduit să o atingă în timpul
vieții fizice. Ea trăiește aici de câteva decenii în ani pământești}
înghesuindu-și corpul energetic actual în viziunea strâmtă dezaxată a
frumuseții. Identitatea de sine și nivelul său de conștiință sunt în întregime
focalizate asupra formei sale grosiere. Ea nu vede și nu cunoaște nimic
altceva. Din păcate, acest gen de realitate autogenerată este foarte des
întâlnită; acest suflet s-a înlănțuit într-o mică porțiune a dimensiunii
astrale împreună cu alte suflete asemenea ei. După ce mor, multe suflete rămân
atașate de imaginea lor de sine fizică și nu sunt conștiente de faptul că
trupul lor este numai un vehicul efemer al conștiinței-o construcție a minții
lor.”
Remi face o pauză și dă din cap. ”Cum poate orice suflet si
evolueze dincolo de propriile concepții grosiere de sine? Exiști miliarde de
ființe umane care trăiesc în prezent în realitățile autocreate de mintea lor. Cel
mai cumplit infern este cel pe care ți-1 creezi singur.”
Mă uit neîncrezător și îmi dau seama că oricât de mult mi-aș dori
să pot să ajut, rezolvarea acestei obsesii nebunești nu poate să vină decât din
interiorul acestei femei. Mintea umană poate să creeze decepții dincolo de
orice mi-aș fi imaginat că este posibil.
”îți voia arăta încă o realitate autogenerată.”
Decorul se schimbă iar eu văd un bărbat de vârstă mijlocie, cu o
burtă mare, îmbrăcat cu un tricou alb. El stă singur într-un fotoliu mare maro,
și se uită la un canal TV sport. Volumul jocului de baseball este extrem de
tare. într-o mână el ține telecomanda iar în cealaltă o halbă de bere. Realitatea
sa este alcătuită dintr-un vid întunecat în spațiu, ce conține numai două
structuri solide-televizorul și scaunul. Când începe o reclamă, el schimbă
imediat canalul de la baseball la fotbal. Mediul este atât de ciudat încât mă
lupt să înțeleg natura acestei realități. Remi simte imediat dezorientarea mea.
”Această ființă umană s-a izolat singură departe de celelalte
suflete. Viața sa fizică a fost grea și plină de dezamăgiri personale. El simte
că întreaga sa familie, precum și toți cei pe care i-a cunoscut l-au abandonat
în timpul ultimei sale vieți; el a murit plin de sentimente de ranchiună vizavi
de toți oamenii. El nu are încredere în nimeni și refuză să permită oricui să
intre în spațiul său personal. El își focalizează atenția asupra singurei surse
de plăcere pe care și-o amintește: emisiunile de la televizor și confortul
fotoliului său.”
Sunetul ascuțit al televizorului se estompează în timp ce eu
observ priveliștea bizară din fața mea. Este evident că viața de după viață
este mult mai complicată decât mi-am imaginat că este posibil. Gândurile noastre
sunt o sabie puternică cu două tăișuri care ne sculptează realitatea acum și
după ce murim, și ca și rezultat, noi ne creăm atât paradisul cât și infernul
propriu. Acum mai mult ca niciodată îmi dau seama că trebuie să fiu extrem de
atent la modul în care îmi focalizez gândurile și intențiile.
învățătorul meu adaugă un gând de final iar apoi dispare din raza
mea vizuală.
”Stagnarea spirituală este adevăratul infern. Câtă vreme
sufletele trăiesc cu impresia că au un corp fizic, ele vor continua să se țină
singure prizoniere în dimensiunile exterioare ale universului.”
pag. 150
ETAPELE EVOLUȚIEI NOASTRE DUPÃ MOARTE
Fiecare dimensiune nonfizică interioară în care intrăm ne va oferi
ocazii diferite și unice pentru a ne transforma și a învăța. Ceea ce urmează
este prezentat sub forma unui rezumat global.
• Să învățăm să ne adaptăm la corpul nostru subtil astral și să
asimilăm o nouă realitate energetică.
• Să experimentăm și să învățăm în cadrul acestor realități
diverse și locații de antrenament ale dimensiunii astrale.
• Să ne purificăm corpul astral de numeroasele temeri, frici,
blocaje și tipare emoționale limitatoare, precum și de tendințele subconștiente
pe care continuăm să le avem.
• Să ne dezvoltăm corpul astral și capacitățile sale prin
experimentarea a numeroase simulări energetice (frici personale și confruntări
ale limitelor)
• Să ne dezvoltăm simțurile interioare subtile și întregul
potențial al corpului nostru astral.
• Să deprindem abilitățile esențiale de navigare pentru a explora
numeroasele realități ale planului astral
• Să explorăm în mod conștient dimensiunea astrală. Să devenim
conștienți de numeroasele și diversele paradisuri/teritorii de credințe care
populează această dimensiune vastă.
• Să ne trezim și să devenim conștienți de natura temporară și
educativă a tuturor realităților bazate pe formă.
• Să devenim pe deplin conștienți că noi suntem forța creatoare
responsabilă pentru șlefuirea realității noastre în cadrul tuturor
dimensiunilor.
• Să învățăm să folosim și să manifestăm conștient energiile
gândurilor.
• Să ne deschidem față de iubirea și lumina noastră interioare. Si
oferim tuturor ființelor și lucrurilor iubirea noastră necondiționată.
• Să călătorim prin diversele realități nonfizice ale dimensiunii
astrale și să funcționăm efectiv atât în realitățile consensuale cât și în cele
nonconsensuale.
• Să învățăm și să experimentăm metode de explorare pentru al ne
expansiona conștiința dincolo de limitele corpului nostru astral...
pag. 188-189
DE CE ESTE EVOLUȚIA NOASTRÃ SPIRITUALÃ
ATÂT DE ANEVOIOASÃ ȘI DE CE DUREAZÃ ATÂT DE MULT TIMP?
Sufletelor care vizitează Pământul le place la nebunie să țeasă o
plasă interioară de vise legate de formă și substanță (materie fizică). Astfel
se naște o dilemă, deoarece noi ajungem să fim atașați de propriile noastre
creații. Atașamentul nostru continuu pentru lumea fizică ne îngreunează
adeseori evoluția spirituală. Aceasta se aplică atât celor vii cât și celor
morți, deoarece sufletul continuă să rămână atașat de forma sa umană chiar și
după moarte. Cum faci să înveți ființele umane că trupul lor preaslăvit nu
reprezintă adevărata lor identitate de sine, ci doar un vehicul temporar al sufletului?
Cum faci să le demonstrezi că nu sunt numai creaturi fizice? Cum faci să le
arăți că sunt ființe spirituale nemuritoare care există în cadrul multiplelor
dimensiuni? Cum faci să convingi umanitatea că poate explora și dincolo de
limitele corpului fizic și să-și obțină singură răspunsurile la întrebările
spirituale? Evoluția sufletului este un proces solicitant deoarece fiecare
individ face ca lucrurile să stea în acest fel.
CE ESTE MOARTEA?
Moartea este trecerea naturală a conștiinței către corpul
energetic vibrațional mai înalt. în momentul morții, noi experimentăm
transferul conștiinței noastre de la nivelul vehicului exterior grosier (corpul
fizic) către corpul energetic mai subtil (astral). Noi ca și suflete suntem
nemuritori, astfel că moartea reprezintă iluzia supremă.
CUM VA ARÃTA CORPUL MEU SUBTIL?
După moarte, cei mai mulți adulți vor apărea ca și o versiune mai
tânără a fostului lor corp fizic. Corpul subtil este extrem de sensibil la
puterea gândului și își va asuma în mod automat imaginea de sine care este
păstrată la nivelul minții conștiente și subconștiente. Este ceva normal pentru
locuitorii planurilor nonfizice să apară în floarea vârstei, menținând sexul
avut în ultima viață fizică, rasa și identitatea personală.
CARE ESTE ROSTUL GREUTÃȚILOR ÎNDURATE ÎN LUMEA FIZICÁ
Scopul principal al existenței în lumea fizică este evoluția
conștiinței. Calitățile esențiale ale unui suflet evoluat sunt dezvoltate prin
intermediul unor experiențe personale extinse. Lumea fizică pune la dispoziție
mediul educativ intens pentru ca astfel sufletele să învețe prin experiență
proprie directă. Atunci când sunt obținute calitățile unui suflet evoluat
(iubire, compasiune, curaj, sacrificiu de sine) sufletul este atunci capabil să
coexiste în cadrul dimensiunilor foarte sensibile la puterea gândului care
există dincolo de dimensiunea astrală.
Antrenarea sufletelor tinere din cadrul dimensiunilor fizice și
astrale reprezintă un proces universal și foarte eficient. Atunci când educația
este completă, sufletele mature și suficient de testate sunt apoi pregătite din
punct de vedere energetic să intre și să experimenteze realitățile sensibile la
puterea gândului din dimensiunile spirituale superioare.
ESTE REÎNCARNAREA REALÁ
Da. Educația sufletului prin intermediul experiențelor repetate în
cadrul lumii fizice este o metodă comună în vederea evoluției spirituale.
Reîncarnarea este în esență un sistem de antrenament pentru conștiință; acest
proces s-a dovedit a fi extrem de provocator dar și foarte eficient. Cei care
reușesc să absolve școala planului fizic sunt priviți ca fiind niște suflete
foarte evoluate.
CE REPREZINTÃ CEL DE-AL DOILEA ȘI CEL DE-AL TREILEA PARADIS?
Există nenumărate realități vibraționale. După intrarea inițială a
unei ființe și orientarea sa în cadrul primului plan ”paradisiac”,
unii își dau seama că mai există și alte realități. Aceste suflete vor explora
la un moment dat dincolo de limitele stabilite de comun acord ale grupului lor
și vor începe să caute să experimenteze și realitatea unor paradisuri
superioare. Pe măsură ce ne ridicam frecvența de vibrație, explorând înspre
interior, dincolo de primul corp energetic, noi avem capacitatea de a
experimenta lumi (paradisuri) vibraționale mai înalte din cadrul dimensiunii
astrale. |