România enigmatică şi insolită (vol. 1) :. Dan Brăneanu Emil STRĂINU, dr. :. Triumf :. Editura Adevăr Divin (Detalii)

România enigmatică şi insolită (vol. 1)
1001 de enigme ale României

Cartea de faţă este una din rarele lucrări bine documentate şi argumentate ştiinţific, dezvăluind o parte din enigmele istorice de pe teritoriul României Mari, cele mai multe dintre ele intrând pentru prima dată în circuitul cunoaşterii publice.

• George Canache, scriitor,
Fundaţia Internaţională Mihai Eminescu

Autor: Dan Brăneanu

Autor: Emil STRĂINU, dr.

Editura: Triumf

Colecţia: New Kybalion Secret Files

Afişat de 22243 ori.

Cotaţie articol: Nespecificat (0/5; 0 voturi)
Neinspirat	Mediocru	Mediu	Bun	Excelent

•Preţ site:	20.00 RON *

Contact

Descriere

Cuprins

Fragmente

Condiţii de livrare

JUD. ARGEŞ

Băjeşti (s., C. Bălileşti, jud. AG) – Soarta ansamblului fortificat Mareş Băjescu, „unica curte fortificată din secolul al XVII-lea a fost pecetluită de comunişti, activiştii de partid locali lucrând cu buldozerul la colectarea cărămizilor pe care şi le-au însuşit pentru ridicarea propriilor case. Singurele scăpate au fost beciurile boltite (prea dificil de dărâmat cu mijloace mecanice) şi Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (o întreprindere prea riscantă într-un sat de oameni credincioşi). Pictura originală, în stil bizantin, a fost realizată între anii 1666 şi 1669 de către Tudoran Zugravul. Ajunsă într-o avansată stare de degradare, a fost restaurată de curând. Unele teme picturale sunt inedite: un zodiac, cele şapte sinoade ecumenice, somnul lui Iisus, o horă tradiţională românească, o pictură a lui Mihai Viteazul. „De asemenea, în pictura bisericii noastre se păstrează şi chipul meşterului Dragomir, primul portret care apare în pictura murală din Ţara Românească”. În curtea fostului ansamblu se află şi un frasin, bătrân de peste trei secole.

Costeşti (O., jud. AG) – Pe 18.04.1930, în timpul Slujbei de Denie din Vinerea Mare, un incendiu a mistuit biserica din lemn din Costeşti şi cei 116 copii – „aproape toţi copiii satului – aflaţi înăuntru. O înlănţuire de cauze a dus la tragedie: Refuzul ierarhilor de a permite celebrarea slujbei în biserica nouă, neterminată, starea precară a bisecularei biserici din lemn, refuzul preotului Dumitru Vişinescu de a ţine slujba în afara bisericii, blocarea de către părinţi, în încercarea haotică de a-şi salva copiii, a singurei variante de ieşire. Nu s-a afirmat decât cu jumate de gură că, de fapt, numărul victimelor este explicabil doar prin prostia crasă a părinţilor, care au acţionat ca o turmă dezordonată de animale, însă valul ulterior de sinucideri pare a demonstra că aceştia au înţeles, întru târziu, situaţia. Pe locul tragediei s-a ridicat un monument de piatră, o capelă şi în 2003 o mică bisericuţă (cu hramurile învierea Domnului şi Sf. Filofteia). Legenda blestemului aruncat de furtul unor salbe asociate moaştelor Sfintei Filofteia (aduse în sat în cadrul unei procesiuni pentru alungarea secetei) pare a oglindi mai mult un tardiv suport psihologic decât un fapt real. Din incendiu a scăpat miraculos, neatinsă, doar Sfânta Evanghelie, despre care un martor ocular (Dumitru lonescut) relatează cum preotul Vişinescu o strângea la piept înainte de a muri.

Făgăraş (Mt. Făgăraş, jud. AG) – în ceea ce priveşte simulacrul argolitic de la Izvoarele Argeşului, numit în popor Căprăreasa, Densuşianu îl citează pe Marţian (Analele statistice, 1868, pg. 120): „În pajiştea de la izvorul Argeşului se afla o stânca cu o figura de femeie, purtând numele de Căprăreasa, care a fost împietrita din cauza asprimii vântului”. Argeşul propriu-zis se forma la confluenţa râurilor Capra şi Buda, azi aflată sub nivelul apei, în „coada” lacului de acumulare de la Vidraru. Aceeaşi soartă a împărtăşit-o şi Căprăreasa. Nu este pentru prima dată când un lac artificial afectează vestigii istorice importante:

„Masa lui Traian” se află acum sub apa lacului Călimăneşti, Vâlcea, iar Piatra Teiului este periodic inundată de coada Lacului Izvorul Muntelui – Bicaz. Este posibil, dar foarte improbabil ca în perioade foarte secetoase Căprăreasa să poată fi observată, la fel ca şi Piatra Teiului (care beneficiază, pentru comparaţie, de o poziţie mult mai favorabilă, de o înălţime şi de un volum net superioare). În concluzei, este posibil, dar foarte improbabil, ca în perioade foarte secetoase să poată fi observată. Asta dacă nu cumva, atunci când se referea la Izvorul Argeşului, Marţian avea în vedere râul Buda (care izvorăşte din lacul glaciar Buda şi este considerat „Izvorul principal al bazin ului hidrografic Argeş”) sau Capra (din lacul glaciar Capra). Numele Căprăreasa pare a fi mai degrabă legat de ocupaţia legendară a „babei” împietrite, aidoma Dochiei, deşi această apropiere de râul Capra, nu ar trebui neglijată ab initio. Preluând sursa Densuşianu, unii autori au repetat-o fără nici cea mai mică verificare sau detaliere, ignorând cu desăvârşire noua configurare antropică a terenului.

Făgăraş (Mt. Făgăraş, jud. AG) - Exploatând răspunsurile primite la chestionarul său de la învăţătorii rurali, Densuşianu menţionează că „Ia obârşia sau izvoarele râului Doamnei, în locul numit Valea-rea din judetul Muscelului, se mai vad şi astazi nişte figuri de piatra în forma de femei, iar legenda spune, ca noua babe au plecat, în luna lui Marte, cu caprele la munte, însa din cauza frigului s-au prefacut acolo în chipuri de piatra”. Deşi indiciul este destul de vag, un drum forestier parcurge această vale, reprezentând o cale de acces spre Vf. Moldoveanu (alt. 2544 m). În viziunea noastră pietrele s-ar afla cel mai probabil la confluenţa apei care izvorăşte din Lacul Galbena cu cea care vine dinspre Refugiul Valea Rea. Pe harta turistică, lângă această conflunţă este indicată şi o stână.

Jupâneşti (s., C. Coşeşti, jud. AG) Conform MDGR (vol. IV/1901), Pietrele-de-Jidovi este un loc izolat, în partea de V. a com. Jupâneşti (actual sat cu acelaşi nume - n.n.), unde este un troian de piatră cam neagră, sgurită, şi despre care legenda zice că sunt nişte oameni gigantici care s-au petrificat’. Încercând să documentăm această locaţie, l-am cunoscut pe profesorul de istorie pensioner, Cicerone Georgescu, o adevărată enciclopedie a locurilor. De la domnia-sa am aflat că în zonă există o bogată tradiţie a jidovilor-uriaşi. Oase de jidovi s-au descoperit în mai multe locuri din comună:

„La Jidovi” (între satele Jupâneşti şi Prisaca), „La Schit” şi „La Cruce” (unde ziduri ruinate fac posibilă existenţa unei fortificaţii antice). Două fragmente recuperate sunt expuse în Muzeul sătesc de pe lângă Biserica Jupâneşti. Mameleonul numit „Mormântul Jupanulu”, legat de existenţa întemeietorului legendar al localităţii pare a fi un turnul funerar. Prezintă interes credinţa în calităţile atropopaice a acestor oase: Baba Veta punea os de jidov în scăldătoarea pruncilor ca să fie sănătoşi şi vânjoşi, iar popa Bucurescu zidise nişte oase de jidov la temelia casei, pentru trăinicie şi soliditate.

Muşăteşi (s., C.o., jud. AG) – Muzeu sătesc de istorie şi etnografie. Între exponatele muzeului se află şi o pereche de opinci din fier. În basmele populare, tocirea a trei perechi de opinci din fier este asimilată unei călătorii îndelungate, adesea cu rol de răscumpărare a greşelilor sau de parcurs iniţiatic. Cercetările etnografice au identificat astfel de încălţări în mai multe zone (Cornereva, jud. Caraş-Severin, Baia de Aramă, jud. Mehedinţi, Sănduleşti, Turda, jud. Cluj), fiind culese şi mărturii verbale despre folosirea lor efectivă şi de lungă durată. Dată fiind legătura ostentativă făcută între folosirea opincilor din fier şi „vremurile grele”, este mai puţin de ştiut dacă este vorba despre folclor autentic sau doar despre elemente de propagandă proletcultistă, specifică epocii.

Piteşti (M., jud. AG) – Pe tavanul Naosului Bisericii „Sfânta Treime” (Schitul Beştelei, Str. Primăverii, 7) se găseşte pictat un zodiac realizat în anul 1731. Centrul este reprezentat de domnul Savaot cu Soarele şi Luna, şi stelele, de jurimprejur fiind cercul zodiacului. În 1925, o icoană a fost descoperită prin viziune, în podul bisericii, de către un preot, Gorgian. De-atunci, această icoană a Maicii Domnului s-a dovedit făcătoare de minuni.

Pag. 32 – 37

A apărut în: 2014-05

Fii primul care îşi spune opinia!

e-Mail-ul dvs.

Numele dvs.

Mesajul:

	Bun venit! ( Autentificare \| Înregistrare )

www.FotoMars.ro