Adevăr Divin
Rudolf Steiner
Autor:
| Rudolf Steiner (n. 27 februarie 1861, Kraljevec, pe atunci Austria, în prezent Croatia — d. 30 martie 1925, Dornach, Elvetia) a fost un filozof, ezoterist, artist, pedagog si gânditor social austriac, fondator al antroposofiei, pedagogiei Waldorf, euritmiei, agriculturii biodinamice si medicinei antroposofice. A initiat conceptia despre tripartitia sociala, economia asociativa si a proiectat mai multe cladiri dupa principiile arhitecturii organice, între care cea mai cunoscuta este Goetheanum-ul, sediu al Universitatii Libere pentru Stiinta Spirituala si Societatii Antroposofice Generale.
Steiner a avut o ampla activitate ca filozof, conferentiar si om de cultura, sustinând numeroase prelegeri în diferite localitati din Europa, inclusiv una în anul 1889 la Sibiu, aflat pe atunci în cadrul Imperiului Austro-Ungar. În 1891 îsi obtine doctoratul în filozofie la Universitatea din Rostock, Germania, iar mai târziu devine secretarul general al sectiunii germane a Societatii Teosofice, cu toate ca avea rezerve asupra misticismului oriental promovat de aceasta. Începând cu aceasta perioada începe sa vorbeasca despre posibilitatea cercetarii nemijlocite a lumii spirituale suprasensibile prin intermediul metodelor stiintei spirituale, descrise de el într-o serie de carti si conferinte. Desi sustinea conceptia despre reîncarnare si karma, importanta pe care Rudolf Steiner o acorda crestinismului si esoterismului vestic duc în 1913 la separarea de Societatea Teosofica si înfiintarea Societatii Antroposofice, în cadrul careia va introduce cele mai multe initiative cultural-spirituale si sociale ale sale, îndeosebi dupa primul razboi mondial. Steiner a insistat adesea asupra necesitatii de a folosi cunostintele obtinute prin observatie suprasensibila în viata practica, considerând lipsa legaturii între idealurile spirituale ale oamenilor si necesitatile materiale ale vietii cotidiene a fi cauza declinului socio-cultural. Antroposofia pe care a fondat-o este o conceptie despre om si lume care sustine existenta unor elemente suprasensibile constitutive ale fiintei umane, dincolo de corpul fizic. Opera: Introduceri la scrierile de stiinte naturale ale lui Goethe (1883) Linii fundamentale ale unei teorii a cunoasterii în conceptia goetheana despre lume (1886) Adevar si stiinta (1892) Filozofia libertatii (1894) Friedrich Nietzsche: un luptator impotriva epocii sale (1895 ) Mistica în zorii vietii spirituale a timpului nostru si legatura ei cu conceptia moderna despre lume (1901) Crestinismul ca fapt mistic si misteriile antichitatii (1902) Teosofia. Introducere în cunoasterea suprasensibila a lumii si a menirii omului (1904) Cum se dobândesc cunostinte despre lumile superioare? (1904) Din Cronica Akasha (20 de articole publicate în perioada 1904–1908) Treptele cunoasterii superioare (1905) Stiinta tainica în schita (Stiinta oculta) (1910) Poarta initierii - Prima drama-misteriu (1910) Încercarea sufletului - A doua drama-misteriu (1911) Pazitorul Pragului - A treia drama-misteriu (1912) Trezirea sufletelor - A patra drama-misteriu (1913) Conducerea spirituala a omului si a omenirii (3 conferinte prelucrate pentru publicare de Rudolf Steiner, 1911) Un drum spre cunoasterea de sine - Meditatii (1912) Pragul lumii spirituale - Aforisme (1913) Enigmele filozofiei (1914) Puncte centrale ale problemei sociale (1919) Articole asupra organizarii tripartite a organismului social si a problemelor contemporane (1919-1920) Teze antroposofice (1924) Fundamentele terapiei antroposofice (Carte scrisa împreuna cu Ita Wegman; aparuta în 1925) Povestea vietii mele (Carte autobiografica, 1925) |