pag. 50-51
Ce știm despre fericire?
Din motivele amintite în introducere și care vor deveni și mai clare
în acest capitol, mi-aș dori să aflu cărui lucru îi acordați atenție la
un anumit moment și să raportați acest lucru la fericirea resimțită
ulterior. E greu să vă întreb: ”La ce luați parte acum?”, în consecință,
multe dintre încercările de a măsura fericirea de-a lungul timpului
s-au bazat pe întrebarea: ”Ce faceți în acest moment?” Concluziile
obținute pe baza unor astfel de date presupun că fericirea reiese din
aceste activități (cum ar fi munca sau privitul la televizor), când ați
putea de fapt să vă gândiți la multe alte lucruri când îl ”ascultați” pe
șeful dumneavoastră sau când ”urmăriți” X Factor. În medie, însă, și pe
eșantioane mari de respondenți, estimări ale fericirii concentrate pe
activități zilnice pot furniza o aproximare veridică, anume spre ce se
îndreaptă atenția oamenilor în general.
Aș dori să fac de asemenea o remarcă asupra interpretării datelor
despre fericire. Înțelegerea noastră privind corelația dintre fericire
și o gamă largă de factori a avut de parcurs un drum foarte lung în
ultimele decenii, iar noi încă nu știm atât cât ne-ar plăcea despre
gradul în care acești factori produc cu adevărat fericire. Există două
mari obstacole care ne împiedică să facem saltul direct de la corelație
la cauzalitate: efectele selecției și cauzalitatea inversă reversibilă.
Să luăm drept exemplu efectele voluntariatului. Este posibil ca aceia
care au ales să facă voluntariat să fie cei care vor beneficia cel mai
probabil de asta, ceea ce înseamnă că nu putem generaliza efectele
fericirii de a face voluntariat la o populație mai mare. în plus, cei
care sunt mai fericiți sunt cel mai probabil aceiași care fac
voluntariat, iar în acest fel fac parte din orice corelație extrasă de
cauzalitatea inversă de la fericire la voluntariat. E o mare provocare
să afli, când studiezi fericirea, ce a fost mai întâi: oul sau găina.
Acestea fiind spuse, este posibil ca orice estimare a fericirii
produse de o anumită activitate să fie determinată în final de atenția
acordată acesteia, chiar dacă imboldul inițial de a desfășura
activitatea a fost influențat într-o oarecare măsură de fericirea
inițială. Puteți avea o stare minunată sau îngrozitoare și totuși să
decideți să faceți curățenie, dar în final, curățind casa, pă veți
schimba starea de spirit. Putem învăța încă multe lucruri de la cei mai
fericiți dintre noi și ce fac ei pentru asta.
Eșantionarea experiențelor
Ce ne demonstrează de fapt dovezile empirice despre experiențele
plăcute și motivante din viața noastră? S-au făcut anumite studii de
eșantionare a experiențelor, prin care le sunt trimise oamenilor mesaje
pe telefoanele mobile, în care sunt întrebați cum se simt în diferite
momente ale zilei, alese la întâmplare, pentru a obține date despre
starea lor de spirit din momentul respectiv. Asemenea studii sunt destul
de intruzive și mulți oameni ar prefera să nu audă pe telefonul mobil
un semnal de atenționare atunci când sunt în valurile pasiunii. De
asemenea, simplul fapt că ți se cere să te gândești la cât de fericit te
simți într-un anumit moment îți poate afecta răspunsul. Studiile de
eșantionare a experiențelor pot fi de asemenea... |
Adevăr Divin
