Nitya Yoga - permanenta comuniune cu Absolutul

Neștiute sunt căile Domnului. Scopul cosmic al creației dumnezeiești este simplu și direct. El este orientat înspre anihilarea deplină a ego-ului individual, pentru ca ființa să poată atinge unitatea cu Supremul Absolut. De-a lungul complexei și adesea stranii țesături a existenței individuale, acest scop este urmat în mod constant și cu fermitate, chiar și atunci când nu suntem pe deplin conștienți de aceasta. De multe ori, înainte să ne eliberăm de sclavia ego-ului și să devenim instrumentul perfect al voinței dumnezeiești, trebuie să traversăm o perioadă de purificare, care face parte din evoluția noastră spirituală interioară și care trebuie pusă în mișcare de o revoluție exterioară, ce adesea poate fi de natură fizică. Observăm că, cu cât este mai rapidă evoluția interioară, cu atât mai violentă pare să fie revoluția exterioară ce o generează.

Locul Bhagavad Gita-ei în cadrul literaturii sacre 2
Mesajul Bhagavad Gita-ei 6
Un ghid practic 7
Metoda de studiu 10
Vedele 11
Puranele 14
Povestirile 14
Mahabharata 17
Planul mârșav al îndepărtării pandava-șilor 19
Declarația de război 21
Parthasarathy 22

I. ARJUNA VISHADA YOGA - YOGA DESCUMPÃNIRII LUI ARJUNA 25
De ce câmpul de luptă? 29
Alegoria carului de luptă 34
Yoga și descumpănirea 36

II. SANKHYAYOGA - YOGA DISCRIMINÃRII 41
Yoga 43
Cine sunt eu 44
Moartea 47
Svadharma (legea propriei tale ființe) 49
Luptătorul 51
Îndatorirea unui Kshatriya 53
Relațiile cu ceilalți 56
Yoga acțiunii 59
Rezultatele nu pot fi manipulate 63
Viața este o formă de Yoga 64
Sthitha Prajna (omul cu o minte ferm fixată asupra Absolutului) 66

III. KARMA YOGA - YOGA FAPTEI 73
Esența sistemului Karma Yoga 83
Yajna (ritual vedic de oferire de ofrande într-un foc sacrificial) 85
De ce să acționăm? 89
Svabhava și Svadharma (fidelitatea față de propria natură și legea propriei ființe) 90

IV. JNANA KARMA SANNYASA YOGA - YOGA CUNOAȘTERII, A FAPTEI SI A RENUNȚÃRII LA FAPTÃ 95
Avatata (încarnare a Supremului) 96
Motivul existenței avatara-șilor 98
Secretul acțiunii 101
Non-actiunea în acțiune 102
Yajna (sacrificiu sau focalizarea pe un obiect fără a urmări un interes egoist) 105

V. KARMA SANNYASA YOGA - YOGA RENUNȚÃRII LA FAPTÃ 111
Raiul pe pământ 118
Postura de meditație 119

VI. ATMA SAMYAMA YOGA - YOGA CONCENTRÃRII 123
Sinele divin este obiectul fericirii 124
Sinele este prietenul și dușmanul 125
Starea de egalitate în fața a tot 126
Meditația 127
Via media în yoga 129
Yoghinul nu cunoaște eșecul 132

VII. JNANA VIJNANA YOGA - YOGA CUNOAȘTERII ȘI A ÎNȚELEGERII 137
Bhakti sau devoțiunea 138
Ființa supremă 139
Cele două naturi 140
Esența tuturor lucrurilor 142
Cum să învingem maya 144
Tipurile de devoțiune 145
Calitățile devotului suprem 148

VIII. AKSHARA BRAHMA YOGA - YOGA SALVÃRII ÎN BRAHMAN 153
Adhyatma (Atman sau natura lui Brahman) 153
Karma 154
Adibhuta (lumea experienței fizice grosiere) 155
Adidaiva (Purusha sau Ființa Cosmică) 156
Adiyajna (Purushottama, Ființa Supremă) 156
Ierarhia 157
Moartea 159
Samskara-ele (tendințe impregnate în mintea-noastră subconștientă) 161
Ultimul gând 162
Plirushottama (Brahman, Absolutul manifestat) 164
Punctul de plecare 166
Ciclurile cosmice 167

IX. RAJA VIDYA RAJA GUHYA YOGA - YOGA SUPREMEI CUNOAȘTERI ȘI A SUPREMEI TAINE 171
Dumnezeu se află în prezent 172
Totul este divin 174
Creația 175
Yoga permanentei comuniuni 177
Religia 179
Dumnezeu este imparțial 181
Nicio discriminare 182

X. VIBHUTI YOGA - YOGA ÎNTRUCHIPÃRILOR DIVINE 185
Metode prin care putem percepe divinul 187
Importanța relațiilor 190
Manifestările divine extraordinare 191
Manifestările complexe 192
Formele glorioase ale lui Dumnezeu sunt nesfârșite 194
Puterea supremă a infinitului 195
Clasificarea categoriilor 196
Lecția 197

XI. VISHVARUPA DARSHANA YOGA - VIZIUNEA CELUI CU MULTE FORME 199
Infinitate si eternitate 200
Viziunea cosmică 202
Dincolo de spațiu și timp 205
Rațiunea acestei viziuni 208
Dumnezeu este prietenul nostru 209

XII. BHAKTI YOGA - YOGA DÃRUIRII DE SINE 213
Iubirea necesită reciprocitate 214
Adorarea formei 217
Yoga supremă 220
Abandonul deplin 221
Antrenamentul minții 224
Bhakti (devoțiunea) 225
Bhakta (devotul) 226
Calitățile unui bhakta 227
Omniprezența divină 229

XIII. KSHETRA KSHETRAJNA VIBHAGA YOGA - YOGA DISCRIMINÃRII ÎNTRE NATURÃ ȘI SPIRIT 233
Cele douăzeci de virtuți 241
Progresul pe calea evoluției spirituale 243
Brahman 245
Ordinea ascendentă a înțelegerii 247
Cel care vede 249
Puterea cunoașterii 250

XIV. GUNATRAYA VIBHAGA YOGA - YOGA DEOSEBIRII CELOR TREI TENDINȚE 253
Nemurirea 254
Cunoașterea 255
Procesul evoluției 256
Rațiunea existenței unei aparente înlănțuiri 257
Guna-urile 258
Atașamentul față de guna-uri 260
Semnele guna-urilor 262
Acțiunea perfectă 263
Dincolo de guna-uri 265

XV. PURUSHOTTAMA YOGA - YOGA SPIRITULUI SUPREM 269
Copacul de ashvatta 269
Purushottama 275
Cunoscătorul lui Purushottama 279
Adorarea neîncetată 280

XVI. DEVASURASAMPATH VIBHAGA YOGA - YOGA DEOSEBIRII ÎNTRE STAREA DIVINÃ ȘI STAREA DEMONICÃ 283
Cum ne putem transforma propria natură 285
Însușirile divine 286
Însușirile demonice 286
Bine si rău 287
Shastra-ele 290
O lege pentru toți 292

XVII. SRADDHATRAYA VIBHAGA YOGA - YOGA DEOSEBIRII CELOR TREI CREDINȚE 295
Încălcarea shastra-elor 296
Credința ne îndrumă pașii 297
Tipuri de credință 298
Guna-urile ne influențează deciziile 299
Austeritatea trupului 300
Alimentația sattva-ică 300
Alimentația rajas-ică 301
Alimentația tamas-ică 302
Acțiunile obligatorii 302
Tipurile de yajna (ritualuri, sacrificii) 303
Tipurile de tapas (austerități) 305
Tipurile de dhana (acțiuni caritabile) 305
Aum Tat Sat (mantră, triplă definiție a Supremului Brahman) 306

XVIII. MOKSHASANNYASA YOGA - YOGA RENUNȚÃRII ȘI A ELIBERÃRII 309
Tyaga (renunțarea mentală la inițiativa personală) 311
Renunțarea 312
Cauzele acțiunii 316
Mecanica acțiunii 317
Tipurile de cunoaștere 318
Tipurile de acțiune 318
Tipurile de agenți ai acțiunii 319
Tipurile de intelect sau buddhi 321
Tipurile de determinare 322
Tipurile de fericire 323
Svadharma 324
Sistemul castelor 325
Svadharma și svabhava 327
Ghidarea practică pentru viață 330
Rezumat al celor patru naturi 331
Urmarea principiilor spirituale 332
De la om la omul divin 333
Cum să ne armonizăm viața spirituală cu viața materială 334
Pași pentru atingerea stării de unitate 336
Relația supremă 337
Bhakti - suprema cunoaștere 339
Stadii pentru a atinge această stare 340
Viața în ignoranță 341
Țelul tuturor dharma-elor 344
Taina tainelor 345
Un sfat aparent contradictoriu 347
Sfârșitul expunerii 348

REZUMATUL ÎNVÃȚÃTURILOR BHAGAVAD GITA-EI
Nitya yoga - permanenta comuniune cu Absolutul 353

GLOSAR 367
NUMELE LUI KRISHNA 370
NUMELE LUI ARJUNA 371

Până când nu avem curajul să acceptăm existența așa cum este ea, nu vom fi niciodată capabili să găsim soluții la cererile ei, adesea conflictuale. Armonia trebuie să fie urmărită si obținută chiar si atunci când trebuie să trecem prin vremuri de discordie. Războiul și distrugerea nu sunt, bineînțeles, de dorit, însă atunci când sunt inevitabile, ele par să fie principiul nu doar al vieții noastre materiale, ci și al vieții noastre spirituale. Viața este adeseori un câmp de luptă între forțele binelui și răului, iar ființa umană este așezată în centrul acestui câmp, care este când străbătut de bine, când înecat de rău. Forțele răului, așa cum sunt ele prezentate în Mahabharata, par să fie cu mult mai puternice decât forțele binelui, și este evident doar o aparență. Aidoma lui Arjuna, și noi suntem așezați în acest ținut pustiu, situat între cele două forțe opuse, întrebându-ne cum am putea să ne conducem mai bine carul de luptă printre ele, astfel încât
să fim victorioși. În fiecare clipă suntem forțați să luăm o decizie, ori alta. Tulburați si sfâșiați între aceste două forte de neîmpăcat din propria noastră natură, adesea nu știm ce anume să facem. Chiar și în interiorul corpului nostru fizic pare să se ducă o luptă continuă între forțele atacatoare ale germenilor, bolilor, bătrâneții și morții, și organismul care se apără în permanență și caută cu vitejie să reziste și să protejeze citadela trupului, luptă pe care o câștigă la început și pe care o pierde, într-un sfârșit. Nimeni nu poate pretinde că este în întregime non-violent, dacă nu a experimentat niciodată violența.
Universul, aidoma trupurilor noastre, este caracterizat de o activitate extraordinară, plină de conflicte și lupte. Lumea în care trăim este o lume teribilă, periculoasă și distructivă. În această lume devoratoare, ființa umană înaintează, păstrând un echilibru precar între forțele binelui și răului din interiorul și exteriorul ei. Cu fiecare pas pe care îl face, ceva este sfărâmat ori distrus, fie că ea își dorește sau nu aceasta. Indiferent cât de mare este credința noastră în ahimsa sau non-violență, fiecare suflare de viață este de asemenea și o suflare de moarte. Și există toate șansele ca fiecare suflare pe care o avem să fie ultima din această viață. Cu fiecare suflare pe care o avem, noi ucidem un milion de bacterii microscopice. Ca nou-născuți, noi intrăm pe acest câmp de luptă, acest Kurukshetra al vieții, cu un țipăt, după ce am petrecut multe ore în ieșirea strâmtă a uterului, și multe luni ghemuiți și contorsionați în pântecele mamei noastre. Odată ajunși afară în lume, noi ne jucăm rolul din drama vieții pe o scenă pe care aparent nu noi am creat-o, și urmând un scenariu pe care aparent nu noi l-am ales! Într-un sfârșit, ieșim de pe scenă, cu un strigăt de durere și teamă, fără să știm ce ne așteaptă.