MAGISTER

Cu greu, astăzi oamenii își mai pot aminti de EI! Ritmul diabolic al societății contemporane și-a pus amprenta pe timpul lor și mai ales pe sufletul lor. Oamenii, NOI, cu greu ne mai regăsim…
Cartea este un poem al OMULUI, al regăsirii sinelui. În această lume, ea aduce emoția calității de a fi OM, a bucuriei de a te descoperi, de a-ți descoperi marile întrebări.
Cartea, poem liric de IUBIRE, aduce sentimentul că numai prin liniște te afli, te descoperi, te dezvolți!
Călătoria la care autoarea ne invită este drumul inițiatic către NOI înșine. Dialogul cu Pater, personaj simbol, magician al tăcerii înțelepte, al înțelepciunii tăcute, creată spre a fi descoperită, oferindu-se cu liniștea și calmul marilor filozofi, ridică cititorului întrebările de care omul modern fuge… se teme de sine… nu crede în sine…
Din toate experiențele, eroul cărții va învăța că la baza existenței singurele certitudini rămân: adevărul, frumusețea, stăpânirea de sine, curajul, respectul, toleranța și, mai presus, IUBIREA, împotriva lașității, inconsecvenței, fricii de tine însuți sau de alții, prejudecăților de tot soiul.

Parabolă superioară a existenței contemporane, cartea se oferă ca un memorial de călătorie spirituală, dar și ca un îndrumar spre NOI înșine.
Cartea dovedește stilul rafinat al intelectualului profund, dovedește meticulozitatea creatorului în realizarea bijuteriei cuvântului, autoarea stăpânind sensurile profunde ale cuvântului.
Dumnezeu ne-a dat cuvântul. Ne ridicăm prin el, ne regăsim prin el, învățăm noi și-i învățăm și pe alții! Ne regăsim în rândurile cărții, ne întoarcem să recitim pasajele ce ne definesc, în care respirăm. Simțim nevoia cărții ce țâșnește din NOI, rămâne cu NOI, visează cu NOI.
Numai astfel pot vorbi despre această insolită apariție: IUBIREA DE NOI. critic literar FLORICA LUPU