pag. 29-30
...energie nu se manifestă doar în activitățile strict legate de realizarea menirii, ci într-un mod firesc, asemenea undelor concentrice pornite de piatra aruncată în apă, cuprinde treptat toate celelalte planuri ale vieții: planul material, cel relațional și cel spiritual. În ultimă instanță creativitatea este manifestarea Divinului Creator din noi înșine și prin noi înșine. Prin activitatea creatoare devenim părtași la actul creației macrocosmice.
7. Dorințele profunde ale sufletului ne arată calea
Cum poți descoperi care îți este menirea? De unde îți poți da seama dacă îți trăiești "legenda personală" sau doar vreo copie palidă a unui destin străin de natura ta. De unde știi dacă viața ta este țesută din fire toarse de pulsațiile propriei inimi sau este doar un film hollywoodian, cu scenariu bine construit care creează suspans, te ține în alertă, dar care, chiar și după consumarea happy-end-ului, te lasă cu o stranie neîmplinire... pentru că este o construcție artificială.
Cum ar fi oare cu putință să afli care este linia melodică cel mai bine de intonat ca să fii în armonie cu Marea Simfonie a Vieții? Există o cale foarte simplă și deosebit de dificilă în același timp: Trebuie să îți urmezi dorințele și aspirațiile. CELE PROPRII. Nu pe ale altora, însușite pe neobservate ca și cum ar fi ale tale. E foarte simplu pentru că se află în tine, nu trebuie să mergi nicăieri ca să le găsești, nu ai nevoie de nimeni care să-ți spună ce ai de făcut. Și este extrem de dificil pentru că trebuie să faci diferența între adevăratele tale dorințele și cele care ti-au fost insuflate de ceilalți. Asta necesită autocunoaștere, o bună capacitate autoreflexivă, sinceritate și putere de discernământ. Lucruri care se pot dobândi dacă îți dorești cu adevărat.
Profunzimea de la care vin aceste dorințe îți poate oferi un indiciu util.
Dorințele și aspirațiile proprii sunt gravate în suflet, iar cele preluate de la alții prind rădăcină doar în solul superficial al egoului. Chiar dacă la împlinirea menirii contribuie ființa noastră în întregime, cunoașterea menirii se află înscrisă în arhiva sufletului sub forma dorințelor și aspirațiilor cele mai profunde și mai sincere. Aceste marcaje salvatoare pe un drum de munte nestrăbătut trebuie descoperite și urmate, în ciuda tuturor greutăților și obstacolelor pe care le întâlnim. însă îndemnurile dorințelor și aspirațiilor profunde nu sunt ușor de perceput. Vocea lor este suavă și misterioasă, ca foșnetul frunzelor copacului ce crește în piața centrală a unui oraș aglomerat. Trebuie să te oprești din goana ta, măcar pentru câteva clipe, să asculți în tăcere și cu atenție ca să poți descifra mesajul. Dorințele egoului sunt zgomotoase și insistente, și în ființa celui neatent reușesc să înăbușe chemarea sufletului. Paradoxal este că de cele mai multe ori dorințele egoului nici măcar nu sunt dorințele noastre, le-am preluat, fără ca măcar să ne fi dat seama, din mediul în care trăim, de la părinți, de la profesori, de la prieteni. Poate provin din concepțiile și trend-urile vehiculate în sutele de reclame agresive cu care suntem bombardați zilnic.
N-ar fi nici o problemă dacă dorințele egoului și cele ale sufletului s-ar suprapune, s-ar potența reciproc, însă, de obicei sunt în contradicție. Nu întotdeauna, există și excepții. Ele pot să se și alinieze foarte bine în anumite situații. Așa că nu există nici o regulă care ar putea să ne scutească de învățarea artei introspecției profunde.
Ai simțit adesea că mintea spune una, iar inima cere altceva. Ce alegi? Ar fi de dorit să-ți urmezi chemarea inimii, dar asta nu e simplu și accesibil oricui. Uneori,... |
