Războiul informatic :. Emil STRĂINU, dr. Emil Stan, prof. univ. dr. :. Triumf :. Editura Adevăr Divin (Detalii)

Războiul informatic
Războiul epocii informaţionale

În linii mari Războiiul informatic cuprinde acele acţiuni desfăşurate în timp de pace, criză sau război, îndreptate împotriva sistemelor informatice ale adversarului în scopul supravegherii, neutralizării, intoxicării, dezinformării sau distrugerii unor ţinte ale sale, concomitent cu protejarea propriilor reţele şi obiective informatice.

dr. Emil Străinu

Autor: Emil STRĂINU, dr.
Autor: Emil Stan, prof. univ. dr.

Editura: Triumf

Afişat de 22215 ori.

Cotaţie articol: bun (4/5; 2 voturi)
Neinspirat	Mediocru	Mediu	Bun	Excelent

	•Preţ raft:	40.00 RON

	•Reducere:	2%
	•Preţ site:	39.20 RON *

Contact

Descriere

Cuprins

Fragmente

Condiţii de livrare

INTRODUCERE

Martie 2009. Agenţiile internaţionale de ştiri anunţă că patru ambasade ale României din străinătate au fost vizate de o operaţiune de spionaj controlată de computere aflate in China. New York Times afirmă că au fost infiltrate în total 1295 de calculatoare din mai multe ambasade ale lumii, in special reprezentanţele liderului spiritual tibetan Dalai Lama.

Hackerii preluau controlul calculatoarelor şi le foloseau pentru a primi informaţii secrete. Încăperile în care se aflau calculatoarele penetrate erau monitorizate audio şi video.

Ianuarie 2010. Cel mai popular motor de căutare chinez, Baidu, a fost ţinta aceloraşi hackeri care au atacat cu succes Twitter în decembrie 2009. Un grup autointitulat ,,Armata Cibernetică Iraniană” a redirecţionat utilizatorii Baidu către un site care prezenta o serie de mesaje politice.

Agenţiile de ştiri chineze afirmă că Baidu a fost inutilizabil patru ore. Atacul din decembrie asupra lui Twitter trimitea utilizatorii către acelaşi site cu mesaje politice şi steag iranian.

Iată două aspecte din miile pe care agenţiile internaţionale de ştiri le anunţă ca aspecte ale infowar-ului.

Noua civilizaţie informatică se bazează pe disponibilitatea şi accesibilitatea informaţiei. Unii vorbesc deja despre democratizarea informaţiei. Aşa cum se arată in unele statistici, valoarea producţiei de informaţii reprezintă astăzi mai mult decât echivalentul producţiei industriale din anul precedent. Aceasta, in condiţiile în care informaţia este o resursă care nu se epuizează şi se regenerează încontinuu.

Peste 1000 milioane de calculatoare sunt interconectate între ele prin reţele complexe terestre sau prin satelit, iar locuri de muncă în valoare de 69 trilioane de dolari depind de corectitudinea şi rapiditatea operaţiilor făcute de ele. Circa 80% din locurile de muncă sunt influenţate direct de calculatoare. Din datele publicate rezultă că exporturile mondiale de servicii şi proprietăţi intelectuale le-au egalat pe cele de produse electronice şi automobile, laolaltă, şi aceasta doar pentru simplul fapt că informaţia şi valoarea economică au ajuns aproape sinonime. Din această cauză informaţia a devenit o avuţie naţională vitală, cu valoare strategică care, dacă nu este protejată, poate fi acaparată, modificată sau distrusă.

Astfel a apărut problema numărul unu a acestui început de secol, şi anume, cum să se asigure protejarea informaţiilor când sunt lansate în reţele de calculatoare şi mai ales în Internet.

Acest lucru se realizează foarte greu, deoarece există foarte multe divergenţe pe plan internaţional referitoare la acordurile privind comerţul internaţional şi, cu atât mai mult, există multe divergenţe legate de schimbul de informaţii.

Vechimea sistemelor de calcul şi a calculelor realizate cu ajutorul unor instrumente speciale este foarte mare, aceasta depăşind chiar patru mii de ani. Civilizaţiile antichităţii foloseau abacul ca instrument special pentru obţinerea rezultatelor unor calcule care la acea vreme erau deosebit de dificile; astfel, încă din acea perioadă, s-au prezis, de exemplu, eclipsele de soare. Acel abac a fost modernizat şi îmbunătăţit considerabil de-a lungul multor veacuri, ajungându-se ca azi acesta să se prezinte sub forma unui performant calculator personal ce execută multe miliarde de operaţii pe secundă. Tehnologizarea sistemelor de calcul nu a adus numai o parte pozitivă ci, totodată a apărut şi o criminalitate specifică acesteia: criminalitatea informatică.

Lumea parcurge o a doua „revoluţie industrială”: tehnologiile informaţionale ating astăzi toate aspectele vieţii, indiferent de zona de pe glob în care ne aflăm. Deja computerele sunt de neînlocuit în bănci, spitale, fabrici, apărare, asigurări sociale, cercetare ştiinţifică, în aplicarea legii, dar şi în lucrul într-un birou automatizat, şi ca mijloc ajutător în luarea deciziilor. Se ştie că aceste computere vor revoluţiona modul de viaţă al fiinţelor umane. Activităţile zilnice ale fiecăruia dintre noi sunt afectate în formă; conţinut şi timp de către computer. Pe lângă faptul că aduc beneficii tangibile şi bani, în timp, calculatoarele au un impact deosebit în viaţa de zi cu zi, preluând cu uşurinţă unele munci umane. Calculatoarele nu sunt folosite cu exclusivitate în industrie şi economie, ci preiau funcţii de care depinde chiar viaţa omului. Tratamentele medicale şi controlul traficului aerian sunt numai două exemple de acest gen. Calculatoarele sunt, de asemenea, folosite pentru a stoca informaţii confidenţiale de natură politică, economică sau personală. Comunicaţiile, organizarea şi progresul ştiinţific şi industrial s-au dezvoltat rapid datorită tehnologiei computerelor, astfel încât felul nostru de existenţă s-a schimbat ireversibil. Cu ajutorul calculatoarelor ceea ce ieri era imposibil, azi a devenit pe deplin posibil.

În acest secol al automatizării, niciun guvern, organizaţie militară, industrială sau comercială nu pot să-şi desfăşoare activitatea fără ajutorul computerelor. Există în zilele noastre un mare număr de computere conectate în reţele, care tranzacţionează obiecte ale afacerilor în fiecare moment. Există mai mult de o mie de milioane de mesaje electronice care traversează zilnic lumea prin reţelele respective. Reţelele bancare transferă trilioane de dolari pe zi.

Calculatorul permite stocarea unor cantităţi mari de date, în densităţi mari, pe suporturi compacte, pentru perceperea acestora fiind nevoie de un calculator care să transpună aceste informaţii într-o formă înţeleasă de om, pe hârtie sau pe ecranul monitorului. Calculatorul lucrează cu viteze mari, operaţiunile cele mai complicate realizându-se în câteva milisecunde. Miniaturizarea procesoarelor a permis conectivitate şi comunicare. Calculatorul continuă să devină din ce în ce mai „inteligent”.

Dezvoltarea tehnologiilor în lume are şi o consecinţă negativă: oferă posibilitatea unui comportament criminal şi antisocial în moduri imposibil de realizat înainte. Sistemele computerizate oferă câteva noi şi sofisticate oportunităţi de încălcare a legii şi permit, în mod potenţial, comiterea infracţiunilor tradiţionale în moduri netradiţionale. Societăţile bazate pe sisteme computerizate pot suferi consecinţe economice ale infracţiunii pe calculator în orice moment şi în orice domeniu, de la controlul transporturilor până la coordonarea serviciilor medicale şi securitate naţională.

Orice mică greşeală în operarea pe aceste sisteme poate pune In pericol vieţi omeneşti. Expansiunea transfrontalieră a reţelelor de calculatoare de mare capacitate şi posibilitate de accesare a mai multor sisteme prin linii telefonice creşte vulnerabilitatea acestor sisteme, permiţând alterarea informaţiei sau demararea unor activităţi criminale. Consecinţele criminalităţii informatice se materializează în costuri economice serioase; la fel şi în domeniul securităţii umane. Multe din aplicaţiile computerizate sunt ţinte sigure pentru infracţiunile tradiţionale incluzând hoţia, frauda, vandalismul, extorcarea şi spionajul. Ele sunt, de asemenea, susceptibile de a crea noi probleme specifice computerelor şi reţelelor de calculatoare, cum sunt viruşii de computere. Informaţia, insuficient protejată, deţinută în fişierele computerului, dar şi în ceea ce priveşte software-ul, hardware-ul şi reţelele, riscă să fie folosită în mod ilicit de infractorii informatici.

Legile, sistemele de justiţie şi cooperarea internaţională nu au ţinut pasul cu schimbările tehnologice. Numai câteva state au legi adecvate acestei problematici, dar niciunul dintre ele nu a rezolvat în totalitate problemele referitoare la aplicarea lor şi la prevenirea atacurilor informatice.

Când are loc un eveniment de acest gen pe scena internaţională, problematica şi inadvertenţa sporesc. Crima prin calculator este o nouă formă de crimă transfrontalieră şi punerea ei în evidenţă necesită o amplă cooperare internaţională. Aceasta se poate realiza numai în prezenţa unui cadru comun de înţelegere a problematicii şi a modalităţilor de soluţionare a acesteia.

Un exemplu devenit deja clasic, în materia criminalităţii economice asistate de calculator, este cazul „equity funding”, în care directorii unei companii de asigurări au implementat în calculator 56.000 de poliţe de asigurare pe viaţă, false, cu o valoare de piaţă de 30 milioane dolari SUA, stabilindu-se, în momentul în care conturile au fost închise, că acestea reprezentau două treimi din valoarea schimb a portofoliului companiei.

Acest caz a devenit un exemplu clasic de infracţiune informatică, deoarece săvârşirea acesteia a fost realizată în mare parte printr-un sistem computerizat de procesare a datelor aflat în dotarea societăţii în cauză. În acelaşi timp, devine pe zi ce trece mai evident că întreprinderea viitorului nu se va putea lipsi de utilizarea Internetului în desfăşurarea funcţiilor sale normale de aprovizionare, cercetare-dezvoltare, marketing, organizare, previziune, relaţia cu administraţia etc. De aceea, România, în contextul alinierii la nivelul celorlalte ţări din Uniunea Europeană, trebuie să continue eforturile majore pe linia dezvoltării unei puternice infrastructuri de telecomunicaţii, ca bază vitală pentru un Internet ieftin şi de calitate.

În acelaşi timp vor trebui acordate facilităţi fiscale importatorilor şi producătorilor de tehnică de calcul şi de programe de calculator cu scopul de a atrage investiţii în acest domeniu, fiind binecunoscut faptul că sensul evoluţiei societăţii moderne este indisolubil legat de calculator şi de Internet, iar orice ţară care nu va înţelege acest lucru şi nu va căuta rapid soluţii, va fi scoasă din schema lumii globalizate şi va rămâne undeva la periferia acesteia, a lumii moderne şi prospere în care fiecare stat va dori un loc mai în faţă.

Concluzia ce rezultă din cele expuse până aici este că telecomunicaţiile şi informatica sunt echivalente cu viitorul. Calculatorul reprezintă „inima” care pune în mişcare „tonele de biţi” şi în acelaşi timp le fixează pe diferite medii de stocare sub formă de informaţii care generează programe pentru calculator şi baze de date care, de regulă, sunt de sute de ori mai valoroase decât calculatorul, având de multe ori caracter de secret economic, secret bancar şi chiar secret de stat.

Chiar dacă informaţiile au doar caracter privat, având însemnătate numai pentru o anumită persoană particulară, distrugerea, alterarea, copierea sau divulgarea acestora sunt probleme de natură juridică ce trebuie incriminate şi pedepsite ca atare. Persoane specializate în domeniu, cunoscute sub numele generic de hackeri, nu trebuie să găsească în ţara noastră un „paradis judiciar” în care să poată să acţioneze nestingherite producând pagube imense şi acumulând averi pe fondul unei anumite indiferenţe din partea autorităţilor. Deja, numărul mare de atacuri pornite din ţara noastră asupra sistemelor informatice din exterior a atras blamul ţărilor dezvoltate, de mai multe ori în ultimii 14 ani, când României i-a fost interzis accesul la servicii Internet, pe perioade destul de scurte, ca urmare a Spargerii sistemelor de securitate a unor servere din Anglia şi SUA de către hackeri români.

A apărut în: 2010-03

Fii primul care îşi spune opinia!

e-Mail-ul dvs.

Numele dvs.

Mesajul:

	Bun venit! ( Autentificare \| Înregistrare )

www.FotoMars.ro