Cum să îți
recuperezi Strălucirea interioară
Introducere la
Partea a II-a
Echilibrul
yin-yang
Strălucirea ta interioară devine manifestă în mod natural
atunci când îți trăiești viața cu entuziasm. Gândește-te la un copil fericit
care râde și nu poartă nici o mască. El strălucește literalmente. La fel poți
face și tu, prin recuperarea strălucirii tale interioare.
Strălucirea interioară nu dispare niciodată, dar se poate
estompa pe măsură ce copilul se orientează din ce în ce mai mult asupra lumii
exterioare. Pe măsură ce asupra lui este exercitată o presiune din ce în ce mai
mare pentru a lua note bune, pentru a primi aprobarea celor din jur, pentru a
concura cu alții pentru atenția adulților și pentru a se integra, copilul nu se
mai concentrează asupra întrebării: Ce
simt?, ci asupra întrebării: Cum
pot obține satisfacții exterioare? Acest lucru este cu atât mai adevărat
în cazul copiilor care au suferit traume sau de un stres traumatic secundar
datorat traumelor suferite de părinții săi.
Atunci când ajungem la stadiul de adulți, noi ne
deconectăm conștiința de semnalele interioare ale corpului nostru, care ne
avertizează: Atenție! Ești obosit și
stresat. Trebuie să faci o pauză. Noi ignorăm aceste semnale și ne forțăm
să ne continuăm viața, indiferent cât de obosiți, de speriați și de stresați ne
simțim. Organismul nostru secretă astfel din ce în ce mai mulți hormoni ai
stresului, care ne afectează greutatea, apetitul, starea de sănătate și
personalitatea.
Lumea de tip Grăbește-te, concurează și câștigă cu orice
preț! este o lume în care prevalează energia masculină yang. Energia yin este
feminină. Ambele sunt la fel de importante pentru a emana o energie luminoasă.
Secretul constă în înțelegerea laturii întunecate și a celei strălucitoare a
celor două tipuri de energii.
Orice energie face parte integrantă dintr-un continuum
ale cărui capete reprezintă doi opuși absoluți. Spre exemplu, foamea și
sațietatea sunt cei doi poli opuși ai continuum-ului numit apetit. Fierbinte și rece sunt cei
doi poli opuși ai continuum-ului numit temperatură,
și așa mai departe.
În cazul axei energiilor yin și yang (feminin și
masculin), polii opuși ai continuum-ului sunt: yin strălucitor și yin
întunecat, respectiv yang strălucitor și yang întunecat. Cuvântul
strălucitor se referă la calitățile considerate în general pozitive, iar cuvântul
întunecat la cele considerate de regulă negative. Energia strălucitoare
afirmă viața, iar cea întunecată o perturbă.
Mai multă lumină
echivalează cu o strălucire interioară mai mare
Strălucirea ta interioară este lumina divină pură cu care
te-ai născut. Pentru a-ți menține vie strălucirea interioară, și implicit
calitățile yin și yang strălucitoare care afirmă viața, este foarte important
să te impregnezi cu o energie luminoasă.
Acest lucru presupune să eviți persoanele și situațiile
caracterizate prin energii yin sau yang întunecate. (Vom insista mai mult
asupra relațiilor cu alți oameni în partea a III-a a cărții.)
În capitolele care vor urma, vom analiza diferite metode
și stiluri de viață care amplifică lumina din viața ta.
Calități ale energiei yang (masculină) strălucitoare
|
Aspecte ale energiei yang (masculină) întunecată
|
Calități ale energiei yin (feminină) strălucitoare
|
Aspecte ale energiei yin (feminină) întunecată
|
Motivat
Plin de entuziasm
Util
Optimist
Activ
Fericit
Eroic
De succes
Care inspiră
Onest
Elevat din punct de vedere moral
De încredere
Respectat ca lider
|
Competitiv
Înclinat către o mentalitate de tip lipsuri (convingerea că nu există
suficient pentru toată lumea)
Furie cronică
Temperament aprins
Dependent
Autoritar
Nesimțit
Pesimist
Insensibil
Agitat
Exploatator
Violent
Agresiv
Lipsit de rafinament
Acuzator
Dornic de putere
Blazat
Amăgitor
Dornic să pedepsești
Sarcastic
Dornic de control
Obsedat de achiziții
Critic
Dur
Lipsit de onestitate
|
Plin de afecțiune
Dulce
Plin de compasiune
Plin de înțelegere
Plin de bucurie
Iertător
Atent
Blând
Receptiv
Recunoscător
Gingaș
Creativ
Artistic
Plin de iubire
Senin
Generos
Răbdător
Flexibil
Înzestrat cu capacități vindecătoare
Orientat către relații (sociabil)
Organizat
|
Invidios
Narcisist
Vanitos
Nesincer
Egocentric
Posesiv
Rece
Plin de amărăciune
Lipsit de afecțiune
Superficial
Vinovat
Elitist
Zgomotos
Ultrasensibil
Nervos
Acru
Anxios
Superficial
Nesigur
Pasiv sau pasiv-agresiv
Bârfitor
Manipulativ
Secretos
Perfecționist
Izolat
Iritabil
|
Capitolul 5
Destresarea
vieții
Uneori, viața noastră se umple de drame datorită temerii
că pacea este plictisitoare. Mas-media întărește această convingere, prin
filmele și emisiunile de televiziune care debordează de conflicte și de drame.
Personal, am descoperit acest lucru atunci când
producătorii TV de la trei rețele diferite m-au contactat separat cerându-mi să
particip la un reality-show despre munca mea cu îngerii. După ce m-au
intervievat și ne-au filmat pe mine și familia mea, toți mi-au spus același
lucru: Viața voastră este prea liniștită. Nimeni nu se uită la o emisiune fără
drame și conflicte. Pacea este plictisitoare. Unul dintre producători ne-a
cerut chiar să ne prefacem că ne certăm, lucru pe care l-am refuzat. În
condițiile în care producătorii TV gândesc în acest fel, nu este de mirare că
există atât de multă violență în filme și la televiziune!
De ce asociază oamenii drama cu distracția? Datorită
dependenței lor de substanțele chimice ale stresului, precum adrenalina,
cortizolul și histamina. Dinamismul stresului care ne face inima să ne iasă din
piept ne ajută să ne simțim mai vii
cel puțin pentru câteva clipe, până când
energia noastră dispare, așa cum se întâmplă când glicemia scade după euforia
provocată de consumul de zahăr. Îți reamintesc în această direcție că studiile
arată că nivelul acestor substanțe chimice în sânge crește inclusiv dacă ne
uităm la o situație stresantă care i se întâmplă altcuiva, cum ar fi o emisiune
de televiziune sau un film dramatic.
Dinamismul
stresului care ne face inima să ne iasă din piept ne ajută să ne simțim mai
vii
cel puțin pentru câteva clipe, până când energia noastră dispare, așa cum
se întâmplă când glicemia scade după euforia provocată de consumul de zahăr.
Adrenalina, cortizolul și histamina ne conferă un plus de
energie, o luciditate mai mare și un dinamism care ne face inima să bată mai
rapid. Problema este că aceste reacții corporale sunt atât de toxice încât pot
conduce la dependențe și boli grave. Ca și cum toate acestea nu ar fi de ajuns,
cortizolul ne face să ne fie tot timpul foame și conduce la apariția ridurilor.
Cu alte cuvinte, stresul ne face să arătăm bătrâni și grași!
Cortizolul ne
face să ne fie tot timpul foame și conduce la apariția ridurilor. Cu alte
cuvinte, stresul ne face să arătăm bătrâni și grași!
Un alt motiv pentru care punem un semn de egalitate între
dramă și distracție este condiționarea noastră. Mulți dintre noi am crescut
într-un mediu stresant, lucru valabil inclusiv pentru școală. Noi acceptăm de
regulă lucrurile cu care suntem familiarizați, chiar dacă este vorba de o
condiție nesănătoasă, deoarece acestea sunt previzibile și le putem înțelege.
Personal, am experimentat atât un stil de viață nebunesc
de stresant cât și unul liniștit și interiorizat, și îți pot spune că cel de-al
doilea conduce la mai multă fericire. Un stil de viață senin nu înseamnă că
trebuie să stai toată ziua cu picioarele încrucișate și cu ochii închiși,
repetând o mantra. Poți foarte bine
să rămâi senin în timpul unei activități foarte solicitante. Singura diferență
este că nu te vei înnebuni pe tine însuți (și pe ceilalți) prin energia ta
nervoasă, teama și anxietatea ta.
Ți-ai petrecut vreodată timpul în prezența unei persoane
foarte anxioase? Nici o relație nu este mai dificilă și nu te secătuiește mai
tare de energie! Cu siguranță nu este deloc plăcut să stai cu cineva care se
așteaptă tot timpul să se întâmple tot ce poate fi mai rău. Cu atât mai puțin
merită să fii tu însuți o astfel de persoană, de dragul tău și al celor din
jurul tău.
De la autoacuzare
la prețuirea de sine
Sentimentul că nu meriți să fii iubit și prezumția că
ceilalți te vor respinge se numără printre simptomele traumei. Acest lucru este
cu deosebire adevărat pentru cei care au suferit abuzuri, care au fost
neglijați sau respinși în primii ani ai copilăriei.
Falsa prezumție că ai făcut ceva rău pentru a merita
pedeapsa pe care ai primit-o conduce la autoacuzare pentru trauma suferită. De
bună seamă, această convingere este pe cât de tristă, pe atât de greșită. Din
păcate, așa își organizează amintirile referitoare la experiențele lor
dureroase supraviețuitorii traumelor.
Aceste sentimente pot conduce la o neajutorare învățată, concept psihologic care se referă la cei care
au renunțat să mai încerce, la care m-am referit în capitolul 2. Neajutorarea
învățată poate conduce la depresie, caz în care nu îți mai pasă ce se întâmplă
cu tine. Ți-ai dori să îți schimbi viața, dar acest efort și se pare inutil,
întrucât te îndoiești că vei reuși să schimbi vreodată ceva.
Iată câteva procese care îți pot fi de folos:
·
Avansează câte un
pas pe rând. Atunci când te gândești la prea multe, acest lucru te poate
copleși, dar este relativ ușor să te concentrezi exclusiv asupra următorului
pas pe care îl ai de făcut. Focalizează-ți atenția asupra lucrului pe care îl
faci în momentul de față și lasă viitorul să aibă singur grijă de el însuși.
·
Evită rușinea
pentru a te vindeca. Gândește-te la problemele tale într-o manieră care te
ajută să te vindeci; nu te condamna din cauza lor. Este ca și cum ai decoji o
ceapă. Cu toții avem probleme, dar nu le putem rezolva decât câte una pe rând.
·
Detașează-te de
diagnostice. Evită identificarea cu imaginea unei persoane răpuse de boală.
Nu-ți spune: Sunt anxios. Folosește expresia mai blândă: Mă simt anxios.
Verbul sunt te identifică cu condiția
medicală respectivă, îngreunând astfel procesul de vindecare. Mă simt arată că ai o condiție
temporară, cu care nu te identifici.
De la pesimism la
optimism
Pesimismul care te face să te aștepți la tot ce poate fi
mai rău reprezintă un simptom post-traumatic. El reprezintă o modalitate
greșită de a ne proteja în fața dezamăgirilor viitoare prin neasumarea vreunei
speranțe sau a încercării de a face ceva pentru a schimba situația cu care ne
confruntăm.
Pesimismul ne dă permisiunea de a nu încerca ceva ce
ne-ar putea fi util sau care ne-ar putea împlini. Noi decidem prematur că nu
are nici un sens să facem vreun efort de a slăbi, de a scrie o carte, de a termina
școala sau de a ne urmări visele. Fraza favorită a pesimiștilor este: Îți faci
iluzii!, ca și cum ar fi o iluzie să visezi la un viitor mai bun. La urma
urmelor, dacă ziua de ieri a fost dureroasă și oribilă, de ce te-ai aștepta ca
ziua de mâine să fie mai bună?
Avem de-a face cu un cerc vicios al negativității. Dacă
nu faci nimic pentru a-ți schimba prezentul, cu siguranță nimic nu se va
îmbunătăți în viața ta
ba dimpotrivă, cel mai probabil lucrurile se vor
înrăutăți, datorită faptului că te neglijezi.
Unii oameni cred că este cool să fii pesimist, căci această stare de spirit îți conferă o
atitudine detașată (mai exact indiferentă), de gen mă doare în cot de toți și
de toate. În realitate, acești pesimiști cool
sunt lăsați mult în urmă de optimiștii care își trăiesc viața explorând și
distrându-se, plenar integrați în ea. Foarte multe studii au demonstrat
beneficiile optimismului, printre care se numără o bunăstare crescută, o
capacitate mai mare de a face față bolii și o calitate mai bună a vieții.
Transformarea pesimismului în optimism presupune dorința
de a avea grijă de tine însuți, de sănătatea și de fericirea ta. Gândește-te la
o plantă care are nevoie de substanțe nutritive, de apă, de lumina soarelui și
de afecțiune pentru a putea crește. Tu nu ești cu nimic diferit de ea! Nu
întâmplător, îngrijirea plantelor de casă este un obicei foarte util, căci te
învață ce înseamnă să ai grijă de cineva, de pildă de tine însuți.
Iată câteva modalități prin care poți deveni mai
optimist:
·
Privește filme
biografice despre oameni care au reușit în viață, împotriva tuturor șanselor.
·
Scrie o listă
(sau alcătuiește-ți o listă mentală) cu toate momentele în care ai reușit ce
ți-ai propus.
·
Ferește-te de
substanțe chimice depresive, precum alcoolul, care îți reduc entuziasmul de a
încerca ceva pozitiv și nou.
·
Evită oamenii
care suferă de o negativitate cronică, întrucât aceasta este contagioasă.
·
Combină
optimismul cu pesimismul. Nu trebuie să fii optimist în legătură cu orice. O
atitudine mai pozitivă este suficientă
pentru a contracara negativitatea.
·
Împrietenește-te
cu o persoană care încearcă în mod conștient să își îmbunătățească viața.
Asociază-te cu oameni care își îndeplinesc visele și lasă-te inspirat de ei. Te
temi că nu te vor dori în preajma lor? Nu ai de ce. Oamenilor de succes le
place să fie mentorii altora și chiar să îi ajute, atât timp cât aceștia dau
dovadă de recunoștință și de apreciere.
·
Începe să îți
oferi ție însuți apreciere și credit pentru toate realizările tale, indiferent
cât de mărunte sunt acestea. Optimiștii fac automat acest lucru. Străduiește-te
să adopți și tu acest obicei.
Cum poți opri
zgomotul din mintea ta
Monologul mental negativ te poate conduce la dependențe
tocmai pentru a-l putea evita. El reprezintă o formă de dramă. Unii oameni
preferă să asculte zgomote puternice exterioare, cum ar fi muzica dată foarte
tare, pentru a-și estompa monologul interior.
Din păcate, muzica dată tare (mai ales cea care are
versuri agresive) nu face decât să amplifice și mai mult gândurile și
sentimentele de teamă, de mânie, de anxietate și de paranoia. Pe de altă parte,
muzica liniștită cea pe care mulți o numesc de meditație, de relaxare,
zgomotele naturii, muzică de spa sau de yoga îți estompează în mod
natural monologul mental și te ajută să te focalizezi asupra priorităților
imediate.
Un studiu științific a arătat că muzica de meditație
reduce nivelul cortizolului la participanții angrenați într-o sarcină
stresantă. Pe de altă parte, el a arătat că muzica heavy-metal crește secreția
de cortizol.
Poate că te întrebi: Bine,
dar nu voi adormi și nu voi deveni neproductiv dacă voi asculta muzică de
meditație? Această întrebare este pusă de mintea ta temătoare, o
componentă a minții traumatizate care se teme de starea de calm, crezând că
teama te va menține în siguranță prin menținerea gărzii ridicate și prin
căutarea pericolelor potențiale.
Așadar, mintea temătoare (numită de mulți ego) invocă
tot felul de posibilități viitoare violente și motive de îngrijorare. Ea este
convinsă că hipervigilența este singura modalitate de a te pregăti în vederea
unui dezastru inevitabil. Simultan, ea este fascinată de scenele violente din
filme, emisiuni și jocuri
inclusiv din realitate.
Mintea temătoare te convinge să te identifici cu oamenii
răi și cu intențiile lor, astfel încât să nu devii cândva victima lor. Ea este
obsedată de știrile despre terorism, accidente și epidemii, șoptindu-ți la
ureche: Și ție ți se poate întâmpla așa
ceva.
Certurile mentale și imaginarea unor întâlniri agresive
cu alte persoane sau a unor scene violente nu reprezintă amintiri sub formă de flash-uri, ci anticipări sub formă de flash-uri ale unui viitor prezumtiv la fel
de violent (sau chiar mai violent) ca
și trecutul.
Teama de viitor nu
reprezintă o amintire post-traumatică de tip
flash, ci o anticipare de tip flash a
unui viitor prezumtiv la fel de violent (sau chiar mai violent) ca și trecutul. În realitate, tu îți creezi singur
acest viitor prin gândurile tale negative.
Pe de altă parte, păstrarea gărzii ridicate,
hipervigilența și paranoia nu reprezintă în nici un caz o modalitate de a
rămâne în siguranță. Dimpotrivă, aceste mecanisme de autoapărare ne conduc la o
nesiguranță și mai mare, căci mintea noastră este deturnată de teamă. Corpul
nostru este viu, dar noi nu ne trăim plenar viața, căci suntem obsedați zi și
noapte de lucrurile rele care ni se pot întâmpla.
Încercarea de a izgoni gândurile pline de teamă nu face
decât să toarne gaz pe foc, căci orice aspect căruia îi opunem rezistență
persistă. Cel mai bine este să ne ocolim temerile luând măsurile
recomandate în această carte, inclusiv Detoxificarea de Drame prezentată în
secțiunea care urmează și tehnicile din capitolele următoare. Studiile
științifice au arătat că yoga, meditația, lucrul cu respirația, uleiurile
esențiale, spiritualitatea, tehnica de desensibilizare și reprocesare cu
ajutorul mișcărilor oculare (EMDR) și psihoterapia cognitivă reduc într-adevăr
gândurile pline de teamă.
Dacă îți faci griji la gândul că va trebui să aplici
simultan toate tehnicile enumerate mai sus pentru a-ți îmbunătăți tiparele
mentale, află că nu este cazul. Practic orice
pas pe care îl faci în direcția corectă (către pozitivitate și o sănătate
mai bună) te va conduce mai departe decât gândul stresant că va trebui să faci
chiar în acest moment toți pașii, și
încă perfect, lucru de care mintea ta perfecționistă va încerca cu siguranță să
te convingă.
Detoxificarea de
Drame
Partea bună a unui proces de detoxificare este că îl poți
considera un mecanism temporar, astfel încât mintea ta temătoare nu se va certa
cu tine în legătură cu renunțarea pentru totdeauna la o dependență. După
procesul de detoxificare vei avea puterea mentală și emoțională de a-ți lua un
angajament pe termen mai lung (eventual pe viață).
De regulă, noi asociem cuvântul detoxificare cu eliminarea substanțelor chimice toxice din dieta
alimentară. În mod tradițional, detoxificarea înseamnă abținerea de la alcool,
țigări, zahăr, cafea și alte droguri. Conceptul poate fi folosit însă inclusiv
într-un sens mai larg, dacă ești dependent de substanțele chimice asociate cu
stresul și cu plăcerea pe care le secretă creierul și corpul tău.
Așa cum am explicat în partea întâi a cărții, studiile
științifice au arătat că în situațiile stresante, organismul secretă dopamină,
cortizol, histamină și adrenalină. Cu cât situația este mai stresantă sau mai
dramatică, cu atât mai mult sunt inundate creierul și organismul în general cu
aceste substanțe chimice care dau dependență.
De asemenea, la ora actuală se știe că organismul are o
anumită toleranță la histamină, analogia fiind făcută cu o găleată care poate
conține o anumită cantitate de histamină înainte de a da pe-afară. Cu cât viața
este mai plină de stres și de drame, cu atât mai plină este găleata cu histamină.
Există și alți factori care contribuie la umplerea găleții, cum ar fi poluarea,
substanțele chimice, alcoolul, cafeina și murăturile. Atunci când histamina dă
pe-afară, apar simptome alergice supărătoare precum balonarea, mâncărimile,
curgerea nasului și iritabilitatea.
Prin urmare, Detoxificarea de Drame presupune reducerea
nivelului de stres. La fel ca orice altă formă de detoxificare, ea presupune
abținerea conștientă de la consumul drogului preferat în cazul de față
dramele care dau dependență. Tu îți cunoști deja
tiparele dramatice care îți declanșează starea de stres.
Cei cinci pași ai
Detoxificării de Drame
1. Fixează o dată pentru începerea procesului de
detoxificare. Angajează-te să o respecți bifând-o pe calendarul tău de pe
perete sau pe cel din calculator ori de pe telefonul mobil.
2. Stabilește durata de timp pentru procesul de
detoxificare. Fii realist, astfel încât să nu fii dezamăgit la sfârșit. Pentru
început, o perioadă ideală pentru detoxificare este de trei zile. Dacă totul
merge bine, poți mări perioada de timp.
3. Fă-ți o listă cu toate tiparele dramatice de la care
dorești să te abții. De pildă, poți lua decizia de a te abține de la următorii
factori de stres:
·
Privirea filmelor
și programelor de televiziune stresante
·
Citirea știrilor
stresante
·
Interacțiunea cu
prietenii din media socială care te stresează
·
Asocierea cu
oamenii care fac valuri, creând tot felul de drame în apropierea ta (sau
chiar în tine)
·
Cheltuielile
excesive (datoriile sunt stresante)
·
Abuzul de alcool
sau de droguri
·
Jocurile video
violente
·
Ascultarea de
muzică agresivă
·
Consumul de
alimente și băuturi bogate în histamină
·
Consumul de
cafeină, nicotină și alte stimulente care creează o stare de anxietate
·
Răspunsul
afirmativ atunci când de fapt vrei să spui nu
·
Amânarea și
rămânerea în urmă cu diferite proiecte
·
Citirea
revistelor despre celebrități (care încurajează dependența de dramă)
4. Dacă ai început procesul de Detoxificare de Drame,
practică-l minut cu minut. Cu alte cuvinte, focalizează-te asupra comportamentului
tău din momentul prezent; nu te gândi la ce se va întâmpla mâine. Spune-ți: În acest moment, optez pentru a mă abține
de la [descrie factorul de stres de care dorești să te detoxifici].
Observă cum te simți în timpul procesului de detoxificare
prin comparație cu momentele cele mai dramatice ale vieții tale.
5. Creează-ți planuri alternative pentru momentele în
care vei tânji după drame. Orice dependență presupune gestionarea poftelor la
începutul procesului de detoxificare. Pentru a evita recidivarea, este foarte
important să ai la dispoziție comportamente sănătoase alternative, cum ar fi:
·
Sunarea unui
prieten în care ai încredere, a unui terapeut sau a unui sponsor (la fel ca în
programul de 12 pași)
·
Notarea în jurnal
sau în calculator a sentimentelor pe care le simți (poți șterge oricând mai
târziu aceste rânduri, pentru a-ți păstra intimitatea)
·
Aplicarea
întinderilor (așează-te la sol pe un covoraș și aplică o serie de asana-e de yoga, pe care le poți găsi cu
ușurință pe YouTube)
·
Ieșirea la o
plimbare prin natură sau practicarea grădinăritului
·
Joaca cu un
animal de companie
·
O activitate
artistică sau creativă
·
Angrenarea într-o
practică spirituală (cum ar fi rugăciunea, meditația sau participarea la o
întrunire spirituală)
·
Adunarea
lucrurilor din casă de care nu mai ai nevoie și donarea celor mai valoroase
dintre ele (celelalte vor merge la gunoi)
·
Ascultarea unei
muzici de relaxare
·
O baie caldă cu
sare
·
Un masaj
După cum poți vedea, există foarte multe înlocuitoare
sănătoase pentru drame, cu mult mai amuzante și mai satisfăcătoare decât
acestea din urmă! Ai răbdare cu procesul înlocuirii vechilor pofte nesănătoase
cu noile comportamente echilibrate. Orice progres pe care îl faci în direcția
unei sănătăți mai bune este pozitiv și conduce la o bunăstare mai mare.
Factorii de
declanșare a stresului post-traumatic
Dacă ceva îți reamintește de o traumă, există toate
șansele ca acest lucru să îți declanșeze o stare de stres post-traumatic, cu
simptomele aferente și cu pierderea simțului identității.
Un factor de declanșare poate fi generalizat,
reamintindu-ți de o traumă chiar dacă nu a făcut el însuși parte integrantă din
aceasta. Un studiu referitor la factorii de declanșare a stresului
post-traumatic a ajuns la următoarea concluzie: memoria traumatică poate fi
stocată astfel încât anumiți stimuli neutri care nu amintesc decât vag de o
caracteristică a evenimentului traumatic să fie suficienți pentru a declanșa
amintirea traumei (Kostek et al. 2014).
Este important să știi ce factori îți declanșează amintirile
traumatice, astfel încât să înțelegi ce se întâmplă atunci când nivelul
stresului tău personal începe să crească. Pe de altă parte, dacă te focalizezi
prea mult asupra identificării acestor factori, riști să îți amplifici durerea
emoțională. De aceea, încearcă să respecți un anumit echilibru.
Factorii declanșatori pot fi externi, cum ar fi o
imagine, un sunet sau un miros care îți amintesc de traumă, dar și un loc sau o
persoană pe care le asociezi cu aceasta. Cel mai bine este să eviți cât de mult
poți factorii externi în perioada procesului de vindecare.
Factorii declanșatori pot fi de asemenea interni. Un
simplu sentiment poate fi suficient pentru a-ți reaminti ce ai simțit anterior
sau în timpul traumei. Tristețea, mânia, teama sau singurătatea te pot motiva
să te folosești de o dependență pentru a le amorți.
Factorii interni pot fi inclusiv tipare mentale, de
genul convingerii că ți se va întâmpla ceva rău. Spre exemplu, este posibil să
crezi că cineva este furios pe tine (fără să fie cazul). Această convingere te
poate determina să acționezi într-o manieră nesănătoasă. De asemenea, este
posibil să atragi singur realitatea negativă în care crezi, adeverindu-ți
astfel temerile.
Factorii declanșatori sunt tipare mentale și emoționale
(care pot fi instinctuale, implicând simțul mirosului). Ei pot transcende
logica și pot influența direct sistemul nervos, care reacționează ca și cum
trauma s-ar petrece în momentul prezent. Uneori, procesul este inconștient, dar
cu puțin efort tu poți începe să observi care sunt factorii declanșatori,
pentru a-i putea apoi vindeca.
Merită să devii conștient de factorii declanșatori, dar
numai atât timp cât nu începi să te temi de ei. Cel mai bine este să îți faci o
listă cu metode de destresare pentru situațiile în care te confrunți cu un
astfel de factor, cum ar fi: să mă ridic de la birou și să fac o plimbare de
zece minute, sau să îmi întind brațele și coloana, pentru a mă elibera de
aceste sentimente.
Ferește-te de
scenariile mentale de tip ce s-ar întâmpla dacă
Uneori, noi devenim captivi într-un cerc vicios al
gândurilor legate de trecut datorită faptului că analizăm ce s-a întâmplat
atunci. Este foarte ușor să cultivăm gânduri negative legate de o traumă,
dorindu-ne să fi acționat altfel pentru a crea un rezultat diferit.
Gândurile obsesive de tip ce s-ar fi întâmplat dacă
? reprezintă de fapt autoacuzații și
forme inutile și nesănătoase de autopedepsire.
Este normal să învățăm din greșeli pentru a nu le mai
repeta, dar cramponarea de vinovăție și de rușine nu este productivă. De
asemenea, dacă ai fost abuzat când erai copil, amintește-ți că nu ai făcut
nimic greșit pentru a cauza acest lucru. Nici un copil nu merită să fie abuzat.
Punct.
Vinovăția conduce la autoacuzații din cauza unor acțiuni pe care
le-ai întreprins sau nu. Ea nu este sinonimă cu asumarea responsabilității.
Vinovăția este o convingere foarte insistentă și un sentiment.
Responsabilitatea este un proces mental și o concluzie.
Rușinea este o emoție care te face să crezi că ai o calitate inerent
negativă. Defectele tale te fac să te simți stânjenit. Ea conduce adeseori la
izolare, din cauza fricii de respingere. De aceea, foarte mulți oameni care se
simt rușinați nici măcar nu mai încearcă să socializeze.
Vinovăția și rușinea întunecă strălucirea interioară. Ele
estompează lumina vieții și o fac să pară cenușie. De aceea, este foarte
important să încerci să le înlocuiești cu alte percepții de sine, mai corecte
și mai sănătoase.
Vinovăția și
rușinea întunecă strălucirea interioară. Ele estompează lumina vieții și o fac
să pară cenușie.
Nu este nimic în neregulă cu tine. Dacă ai făcut o
greșeală, nu este necesar să te pedepsești continuu. De altfel, autopedepsirea
nu anihilează trecutul. În schimb, tu
îți poți schimba în bine prezentul și viitorul prin asumarea unor acțiuni utile
pentru tine și pentru alți oameni.
Relația cu timpul
Una din sursele stresului este maniera în care privești
și îți gestionezi timpul. De câte ori nu te-ai supărat până acum pentru că ai
întârziat sau nu ți-ai respectat un termen limită? Presiunea timpului este o
sursă majoră de stres. Tendința cronică de a întârzia poate conduce inclusiv la
certuri în cadrul relațiilor.
Creierul stresat se focalizează mai degrabă asupra
supraviețuirii și reacției decât asupra planificării și creativității. În cazul
stresului cronic, el învață (și se resetează) să se focalizeze exclusiv asupra
supraviețuirii și reacției. De aceea, lui îi vine din ce în ce mai greu să își
activeze zona cerebrală dedicată conceperii de planuri pentru viitor.
Presiunea temporală constantă își lasă o amprentă grea
asupra corpului, creierului și emoțiilor.
Iată câteva din aceste tipare și modalitățile de a le vindeca:
- Căutarea aprobării: atitudinea de tip trebuie să rezolv totul chiar acum dacă nu
doresc să am probleme sau să mi se întâmple ceva rău se naște din dorința
de a-ți dovedi valoarea sau de a-i face pe plac unei figuri autoritare reale
sau imaginare. De regulă, ea derivă din perioada în care erai mic și încercai
din răsputeri să obții aprobarea (acceptarea) părinților tăi. Ca adult, îți
poți transforma această dorință de câștigare a aprobării celorlalți într-o
dorință sănătoasă de a-ți oferi singur
aprobarea. În acest scop, poți face o serie de pași pozitivi, cum ar fi
adoptarea unui ritm de lucru echilibrat în locul celui foarte agitat.
- Forțarea: dacă observi că îți începi o frază cu
cuvintele: trebuie să
, oprește-te și întreabă-te de ce faci ceea ce faci.
Cine te forțează? Cine te împinge de la spate? Dacă ai această atitudine, ea
arată că sufletul tău respinge activitatea respectivă, care nu este sănătoasă
pentru tine. Cel mai bine este să faci o meditație și să îți schimbi
atitudinea, astfel încât fie să te simți fericit că faci ceea ce faci, fie să
schimbi ceva în ceea ce faci, astfel încât activitatea respectivă să devină mai
plăcută, fie să renunți complet la ea.
- Indecizia: gândul că nu pot decide să fac cutare sau cutare lucru te poate face să te
simți blocat. Dilema existențială a alegerilor referitoare la petrecerea
timpului reprezintă sursa multor conflicte interioare. Îți reamintesc în
această direcție că neluarea unei
decizii echivalează cu luarea uneia
căci atât timp cât nu iei nici o decizie,
tu optezi practic pentru a rămâne în starea actuală. Uneori, viața te silește
să iei o decizie înainte de a te simți pregătit. În astfel de cazuri, fă ce
știi mai bine și încearcă să ții cont de dorințele sufletului tău.
- Neplanificarea din timp: unul din aspectele dependenței
de drame este tărăgănarea lucrurilor până când o întâlnire sau un termen limită
devin urgente. Tu aștepți până în Ajunul Crăciunului cumpărăturile de cadouri,
sau noaptea de dinaintea predării unui raport? Dacă da, acestea reprezintă
exemple de stres inutil. Panificarea din timp este o obișnuință nouă care îți
poate reduce semnificativ nivelul de stres. O modalitate de a planifica constă
în divizarea unei sarcini mari în pași mai mici și în programarea acestora pe
calendarul personal. Aceasta este metoda pe care o aplic eu pentru a-mi
respecta termenele limită atunci când trebuie să scriu o carte.
- Încercarea de a impresiona: tu te forțezi ca un nebun
să produci suficienți bani pentru a-ți cumpăra articole prestigioase? Pe cine
încerci să impresionezi? Această obișnuință nesănătoasă și stresantă derivă din
dorința de a fi iubit. Pe de altă parte, dacă oamenii te simpatizează numai din
cauza lucrurilor pe care le posezi, acest sentiment este unul foarte
superficial. Tu meriți să fii iubit pentru ceea ce ești. Cel mai bine este să începi să te iubești tu însuți, inclusiv
prin adoptarea unui program mai echilibrat și mai armonios.
- Martiriul: te simți cumva iritat și plin de
resentimente pentru că trebuie să faci singur toată munca? Această atitudine
este stresantă și toxică, arătând fie că trebuie să cauți modalități de a-ți
simplifica viața astfel încât să nu te mai plângi atât de mult pentru tot ce ai
de făcut, fie că trebuie să începi să delegi sarcini, cerându-le altora să te
ajute.
- Focalizarea asupra viitorului: după o traumă, este
natural să îți faci griji că un proces dureros se poate repeta. Pe de altă
parte, dacă devii obsedat de teama referitoare la o traumă viitoare posibilă,
vei rata bucuria momentului prezent. Acest mecanism face parte integrantă din
procesul de disociere post-traumatică prin care scapi din vedere
conștientizarea momentului prezent. O metodă simplă și eficientă de reconectare
cu momentul prezent este respirația profundă. Inspiră adânc și expiră complet.
Observă-ți pulsul. Te simți confortabil sau nu? Ce vezi și ce auzi în acest
moment? Focalizarea asupra sentimentelor din momentul prezent și asupra
factorilor de mediu te poate ajuta să te centrezi în momentul prezent, și
implicit să ai mai multă încredere în acesta și în viitorul tău.
Ieșirea din
cercul vicios al stresului și al dramei
Strălucirea noastră interioară se estompează atunci când
nu ne mai bucurăm de propria noastră companie. Atunci când avem grijă de noi
înșine, când mâncăm sănătos și facem yoga, noi învățăm să ne iubim și să ne
apreciem mai mult pe noi înșine.
Îngrijirea de sine este esențială, dar dacă nu te
prețuiești pe tine însuți, tu nu îți vei face timp pentru sine. Nici o
problemă. La început chiar și cei mai mici pași pot fi utili.
Spre exemplu, devino conștient de tensiunile din
maxilare, umeri, stomac și alte părți corporale. Dacă observi vreo tensiune
asociată cu stresul, oprește-te din ceea ce faci și acordă-ți câteva momente de
răsfăț.
Același lucru este valabil și dacă observi că inima îți
bubuie din cauza unui atac de panică sau de stres. Oprește-te din ceea ce faci
și fă ceva pentru tine. Iată câteva sugestii:
·
Închide ochii și
respiră adânc.
·
Dacă ai o
orientare religioasă, spune o rugăciune.
·
Întinde-ți
brațele sau partea corporală tensionată.
·
Notează într-un
jurnal ce gândești și ce simți în momentul de față.
·
Roagă un prieten
apropiat să îți ofere o îmbrățișare, sau mângâie-ți animalul de companie.
Dacă te simți frecvent anxios, cel mai probabil acest
lucru reprezintă un simptom post-traumatic. Așa cum am mai spus, dieta poate
amplifica anxietatea. Din fericire, pașii de genul celor enumerați mai sus sau
celelalte metode recomandate în această carte te pot ajuta să îți redescoperi
strălucirea interioară născută din starea de pace.
*
În capitolele următoare vom analiza o serie de metode
naturale care te pot ajuta să te simți mai calm și mai fericit.
Capitolul 6
Alimentația
corectă pentru a-ți recupera strălucirea interioară
Potrivit studiilor științifice, oamenii care au
experimentat o traumă sunt mai predispuși decât ceilalți să mănânce excesiv, să
consume alimente nesănătoase și să evite exercițiile fizice. De altfel, dacă
s-au obișnuit să mănânce ori de câte ori se simt nervoși sau emotivi, orice
stres din viața lor le poate spori și mai mult apetitul.
Ca și cum toate acestea nu ar fi de ajuns, pe măsură ce
se îngrașă, oamenii intră în ceea ce oamenii de știință numesc cercul vicios
al stigmatului bazat pe obezitate (COBEWBS).
Cu alte cuvinte, o persoană supraponderală este judecată, tachinată, exclusă și
respinsă de ceilalți oameni din cauza formei sale. Stresul și ostracizarea
socială dau naștere unei secreții a cortizolului în organism. Acest hormon
sporește și mai mult apetitul, făcându-l pe individ să mănânce și mai mult, și
astfel să se îngrașe și mai tare. Este un cerc vicios care poate conduce la
singurătate, depresie, agorafobie și boală.
Din fericire, ciclul COBWEBS poate fi recunoscut și
vindecat.
Cercetătorii au studiat conexiunea dintre reacția de
stres post-traumatic la supraviețuitorii adolescenți și adulți ai traumelor,
inclusiv la cei care au luptat într-un război, pe de o parte, și apetitul
pentru alimente nesănătoase și vulnerabilitatea la abuzul de substanțe pe de
altă parte. Spre exemplu, ei au descoperit că numai 12,5% dintre veteranii de
război au o greutate normală. Ceilalți suferă de o obezitate clinică sau
morbidă (Smith 2009).
Oamenii care consumă excesiv mâncare, alcool sau
medicamente sunt de cele mai multe ori supraviețuitori ai unor traume. Așa cum
am mai spus, în dizertația mea de doctorat, intitulată Slăbește prin eliberarea de durere, eu m-am focalizat asupra
conexiunii care există între abuzurile din copilărie și dezvoltarea
tulburărilor alimentare.
În plus, cei care au experimentat o traumă devin adeseori
compulsivi. Ei mănâncă, beau și fumează compulsiv, fără să se gândească în mod
rațional la consecințele pe termen lung.
În cazul celor traumatizați, o parte din greutatea
excesivă poate fi pusă pe seama hormonilor stresului și neurotransmițătorilor,
căci oamenii stresați sunt atrași de alimentele la care sunt alergici. La
rândul lui, ciclul alergiei îi face să fie din ce în ce mai înfometați, mai
anxioși, să experimenteze balonarea și să se îngrașe. Am afirmat în capitolul 4
că unele alimente conțin foarte multă histamină. Ele declanșează reacții
alergice în organism, îndeosebi în condiții foarte stresante.
Atunci când consumi alimente și băuturi la care ești
alergic, celulele mastocite din corpul tău secretă histamină, mecanismul acestuia
de autoapărare împotriva alergenilor. Această substanță chimică generează
simptome neconfortabile cum ar fi balonarea, mâncărimile, transpirația
profundă, puseurile de căldură, curgerea și înfundarea nasului, senzația de
frig permanent, hipertensiune, aritmie, anxietate și depresie.
Este absolut normal să te îngrași atunci când consumi
alimente la care ești alergic. Vestea bună este că marea majoritate a oamenilor
se însănătoșesc și își pierd greutatea excesivă atunci când elimină alergenii
din dieta lor.
Toate alimentele conțin histamină, dar unele dintre ele
conțin această substanță chimică în exces sau induc secreția ei de către
organism, care devine astfel copleșit. Acest lucru este cu deosebire adevărat
dacă ai un stil de viață stresant, căci stresul produce el însuși histamină.
Noi suntem alergici în mod natural la stres!
Așa cum spuneam în Prefața acestei cărți, o voce
interioară m-a călăuzit să adopt o dietă și un stil de viață sărace în
histamină. Prin urmare, m-am decis să mă abțin timp de 30 de zile de la
alimentele bogate în histamină, ca să văd cum mă simt. Această schimbare a
dietei mi-a limitat destul de mult opțiunile alimentare, determinându-mă să
elimin din dieta mea câteva din alimentele mele favorite (care îmi plăceau
tocmai din cauza conținutului lor ridicat în histamină).
La numai două zile de la reducerea consumului de
histamină, am simțit o energie și o exuberanță specifice tinereții, pe care nu
le mai simțisem demult. Mă simțeam bine, eram fericită și eram conștientă că
acest efect se datorează reducerii histaminei din dieta mea. La naiba! Sperasem
că această dietă nu va da astfel de
rezultate, pentru a mă putea întoarce la vechile mele obiceiuri alimentare,
care includeau murăturile, dressing-urile cu oțet pentru salatele de spanac,
tofu organic și papaya.
Văzând însă că mă simt pe zi ce trece mai bine, mi-am dat
seama că o dietă săracă în histamină ar putea însemna pentru mine un nou stil
de viață. Există dovezi care arată că vechile alimente bogate în histamină pot
fi reintroduse treptat în dietă de îndată ce te-ai însănătoșit, dar numai cu
condiția să nu devii din nou dependent de ele (dacă ai înțeles în ce constă
cercul vicios al acestor pofte).
Într-adevăr, de-a lungul timpului am constatat că ori de
câte ori deviez de la dieta mea și consum alimente bogate în histamină, mă
supăr mai ușor și nu mai am aceeași toleranță față de situațiile stresante
pentru care o aveam înainte. Acest lucru s-ar putea datora faptului că, la fel
ca și cafeina, alimentele bogate în histamină sporesc pulsul inimii. Un
principiu al psihologiei sociale numit atribuție
afirmă că atunci când pulsul inimii se accelerează, oamenii atribuie acest
lucru fie mâniei, fie supărării. Ei presupun că sunt supărați din cauză că le-a
crescut pulsul, deși această reacție este pur chimică. Din cauza convingerii
lor că sunt supărați, ei chiar încep
să se simtă astfel.
Doresc să îți reamintesc că marea majoritate a
alimentelor bogate în histamină sunt murate în oțet, tratate chimic sau
fermentate. Cu alte cuvinte, ele nu sunt proaspete.
Însuși gândul că vitalitatea alimentului respectiv a dispărut demult pare
întunecat.
Alimentele bogate în histamină au gusturi care se
regăsesc în calitățile yin sau yang întunecate prezentate în introducerea la
partea a II-a a cărții: ele sunt acre, amare și intense (dure). Cu siguranță nu
sunt luminoase!
Foarte multe alimente bogate în histamină sunt procesate.
Ele abia dacă mai amintesc de originea lor naturală, căci sunt conservate și
amestecate cu aditivi, conservanți și cu pesticide.
Pe de altă parte, alimentele sărace în histamină sunt
neprocesate, debordând de lumină și de forță vitală. Gustul lor are calități ce
se regăsesc în lista caracteristicilor yin sau yang luminoase: dulce, hrănitor,
delicat.
Interesant este și faptul că marea majoritate a
alimentelor bogate în histamină sunt cele pe care medicina chineză tradițională
le consideră fierbinți, concept care nu se referă la temperatură, ci la
reacțiile pe care le declanșează în organism. Ele încălzesc corpul prea mult dacă sunt consumate în exces
mai ales în condiții de stres. Reacțiile fierbinți
includ transpirația abundentă și puseurile de căldură, urticariile și
mâncărimile. Alimentele fierbinți sunt considerate yang.
Alimentele yin sunt considerate reci sau răcoroase, la
fel, fără referire la temperatură, ci în funcție de felul în care reacționează
organismul la ele. Aceste alimente sunt corelate cu conținutul redus de
histamină.
Îți reamintesc în această direcție că lumea competitivă
și stresantă este o energie de tip yang, care poate fi echilibrată printr-o
dietă yin cu calități mai delicate. Totul ține de echilibru.
Atunci când te simți stresat, și îndeosebi dacă
experimentezi simptomele asociate cu histamina despre care am vorbit în acest
capitol și în capitolul 4, redu sau elimină din dieta ta alimentele bogate în
histamină cum ar fi:
·
Carnea conservată
și procesată, inclusiv de pui și de pește, îndeosebi fructele de mare, care au
un conținut natural ridicat de histamină.
·
Produsele lactate
fermentate și acrite, cum ar fi smântâna, iaurtul și brânza.
·
Produsele de
panificație preparate cu drojdie, îndeosebi cele din grâu.
·
Orice aliment
murat în oțet.
·
Vinul roșu
·
Orice aliment
fermentat
·
Produsele din
soia procesate
·
Aditivii și
conservanții
Există puține alimente naturale bogate în histamină:
avocado, spanacul, roșiile, vinetele, ardeii iuți, căpșunile, nucile (cu excepția
macadamia), semințele (cu excepția chia) și papaya. Aceste alimente au un gust
intens, acru sau acid. Totuși, marea majoritate a alimentelor bogate în
histamină sunt procesate. Când am luat decizia de a elimina alimentele
procesate din dieta mea, am slăbit cinci kilograme în două săptămâni, iar
stomacul meu s-a aplatizat. Alimentele procesate îngrașă prin excelență!
Este interesant că multe alimente naturale bogate în
histamină fac parte din categoria celor nocturne: roșiile, vinetele și ardeii
grași. Acestea conțin glicoalcaloizi și alcaloizi steroizi, care pot declanșa
dureri musculare temporare, alte tipuri de dureri, inflamații și inhibarea
mișcărilor la indivizii foarte sensibili.
Evită de asemenea orice aliment care conține pesticide.
Nu este deloc o întâmplare faptul că organismul nostru secretă histamină ori de
câte ori consumăm alimente care conțin pesticide. La urma urmelor, sufixul cide provine de la a ucide! Ce poate
fi mai întunecat decât atât? Nu există nici un fel de lumină în aceste
substanțe chimice (și în intenția care stă la baza lor)!
Organismele modificate genetic (OMG-urile) sau alimentele
create genetic (GE-urile) conțin pesticidele în însăși structura lor genetică,
având potențialul de a cauza alergii. Pesticidele și OMG-urile stresează
organismul, care se luptă să elimine aceste otrăvuri din sistemul său. Peste
toate, histamina secretată de ele conduce la balonare și la îngrășare!
De aceea, cel mai bine este să consumi numai alimente
organice, niciodată OMG-uri. Unii oameni își fac griji legate de produsele
organice, dar există modalități de a contracara acest lucru. Cultivarea
personală a produselor, cumpărarea direct de la producătorii organici și
cooperativele de cumpărători reprezintă opțiuni viabile pentru cumpărarea
economică de produse organice.
Majoritatea șefilor de magazine angro ascultă cererile
clienților lor de a introduce produse noi, așa că poți solicita supermarketului
din zona ta să aducă produse organice proaspete sau congelate. Dacă te gândești
cât costă tratarea simptomelor generate de reacțiile alergice la histamină, vei
constata că de fapt economisești bani
atunci când consumi produse organice fără pesticide.
O notă
referitoare la alimentele rămase pentru a doua zi: cu cât un aliment stă mai mult fără a fi consumat (inclusiv la frigider),
cu atât mai mult este contaminat el cu bacterii și cu atât mai mult crește
conținutul său de histamină. Dacă dorești o dietă cât mai săracă în histamină,
nu consuma decât produse proaspete. Singura excepție o reprezintă alimentele congelate,
căci bacteriile nu rezistă într-un mediu foarte rece.
Substitute
alimentare pentru reducerea conținutului în histamină
În loc de
Zahăr rafinat
Dressing pentru salată cu oțet
Brânză
Grâu
Cafea
Alcool
Ardei iuți
Cereale din grâu la micul dejun
Paste din grâu
Lactate procesate ce conțin pesticide și aditivi
alimentari
Spanac sau rucola
Vinete
Dulciuri
Supe la conservă
Alege
Zahăr sau sirop de arțar
Ulei de măsline cu sare de mare
Unt din nuci macadamia
Orez, ovăz sau porumb (produse nedospite)
Ceai de mușețel
Băuturi naturale
Sare de mare, oregano, usturoi, salvie sau rozmarin
Fulgi de ovăz cu sirop de arțar
Paste din orez brun
Orez brun
Lapte de macadamia (amestecă într-un blender nuci
macadamia sau unt din astfel de nuci cu apă; laptele de ovăz și cel de orez
sunt la fel de sănătoase și de sărace în histamină, dar numai dacă nu conțin
conservanți și alți aditivi)
Kale
Salate de diferite tipuri
Dovleac
Prăjituri din orez brun cu sirop de arțar și unt de
macadamia
Supă proaspătă de legume, făcută cu apă filtrată, piure
de legume, usturoi și sare
Băuturi bogate în
histamină
Dacă dorim să ne redobândim strălucirea interioară, ceea
ce bem este la fel de important ca și
ceea ce mâncăm. Ceea ce contează este
să absorbim mai multă lumină și să ne ferim de întuneric.
La fel ca în cazul alimentelor, cu cât o băutură este mai
proaspătă și mai naturală, cu atât mai bine. Una din cele mai bune alternative
sărace în histamină este apa (fără clor sau fluor). De altfel, ea este absolut
vitală, căci histamina este secretată de organism atunci când acesta este
deshidratat.
Sucurile
Citricele conțin o anumită cantitate de histamină, dar
cei care nu duc o viață foarte stresantă le pot tolera cu ușurință. Pe de altă
parte, dacă ai o viață haotică, cel mai bine este să îți reduci consumul de
histamină prin eliminarea citricelor din dieta ta. Orice aliment acru conține
de regulă histamină.
Merele sunt sărace în histamină, așa că sucul organic de
mere este o alternativă excelentă de băutură. Este foarte ușor să îți prepari
un astfel de suc prin amestecarea merelor cu apă filtrată într-un blender de
mare putere. Atât timp cât merele sunt organice și nu OMG-uri, le poți lăsa cu
tot cu coajă atunci când îți prepari un suc. Poți folosi de asemenea merele ca
agent îndulcitor în supele de legume și în alte preparate.
Cafeina, cacaoa
și alcoolul
Să vorbim în continuare și de alte băuturi care dau
dependență și care declanșează de regulă reacții la histamină. Nu am nici o
îndoială că cel puțin o parte din acestea se numără printre favoritele tale,
dar nu este exclus ca acest lucru să se datoreze euforiei pe care ți-o dă
histamina (la fel ca un drog). Această euforie marcată de energie suplimentară
și de plăcere nu durează foarte mult și este urmată întotdeauna de un vid de
energie, la care se adaugă și celelalte
simptome dureroase despre care am mai vorbit.
Numeroase studii arată că oamenii traumatizați sunt mult
mai predispuși decât ceilalți să facă abuz de alcool și de droguri. Au fost
făcute studii pe veterani de război, femei care au făcut avorturi,
supraviețuitori ai abuzurilor și oameni care au experimentat dezastre naturale
precum cutremurele. Trauma modifică chimia creierului și percepția, făcând ca
luciditatea să pară înspăimântătoare și prea intensă.
Există o dependență fizică de cafea, cola, ceai cu
cafeină și alcool, generată de cramponarea organismului de reacția chimică
declanșată de aceste băuturi, la care se adaugă și dependența psihologică.
- În cazul cafeinei, dependența psihologică este dată de
dorința de a progresa mai accelerat, de regulă într-o slujbă foarte stresantă
care nu îți place cu adevărat. Unii oameni își creează o dependență de cafeină
din cauză că sunt foarte competitivi și își doresc să lucreze mai mult pentru a
avansa mai rapid. Cei angrenați în reacția de lingușire datorită unei traume
devin dependenți de cafeină pentru a se forța să facă mai multe pentru a
câștiga aprobarea celor din jurul lor.
- În cazul băuturilor cu cacao, moca și roșcove, care
sunt și ele foarte bogate în histamină, oamenii devin de regulă dependenți din
cauza dorinței de distracție, de a experimenta plăcerea și iubirea. La urma
urmelor, ciocolata conține feniletilamină (PEA), o substanță chimică pe care o
secretă creierul atunci când te îndrăgostești.
- Alcoolul este foarte bogat în histamină. Chiar și
vinurile așa-zis sărace în histamină conțin un procent însemnat din această
substanță! Peste toate, vinurile și cidrul conțin sulfiți, care le generează
balonare și mâncărimi celor sensibili. Alcoolul produce inclusiv o dependență
psihologică, întrucât conferă relaxare, somn și capacitatea de a te simți mai
confortabil în situațiile sociale.
Ironia face ca folosirea băuturilor bogate în histamină
pentru a face față stresului să amplifice
stresul organismului. Hormonii stresului și neurotransmițătorii asociați cu
acesta sunt nevoiți să lucreze ore suplimentare pentru a combate alergenii.
Prin urmare, indiferent dacă dependența psihologică se
datorează dorinței de relaxare, de accelerare a ritmului, de distracție sau de
a te simți iubit
aceste băuturi bogate în histamină reprezintă modalități
artificiale de a-ți atinge scopul. Așa cum vom vedea în capitolele următoare,
există și alte metode mai naturale de atingere a acestor scopuri. Diferența
dintre acestea și primele este că în cazul metodelor naturale sentimentele și
senzațiile plăcute persistă.
Dieta generatoare
de stres și greutatea corporală
Atunci când îți redobândești strălucirea interioară, tu
îți pierzi în mod natural greutatea excesivă. Prin atragerea unei cantități mai
mari de lumină în viața ta, arăți și te simți mult mai bine!
Hormonii stresului și dieta bogată în histamină conduc la
balonare, la retenția apei și la creșterea greutății. Oamenii de știință au
ajuns la concluzia că grăsimea din jurul stomacului este o consecință a unui
stil de viață stresat.
Așa cum am mai spus, partea primitivă a creierului crede
că stresul este un precursor al foametei și al lipsurilor. Atunci când ești
stresat, corpul secretă mai multe nerupeptide y, care restabilesc starea de
calm după un eveniment stresant (așa cum a arătat un studiu realizat în anul
2011 la Universitatea din Michigan). Neuropeptidele y stimulează apetitul
pentru carbohidrați și ne fac să ne fie foame chiar dacă abia am mâncat.
Studiile arată că după un eveniment stresant ne este foame timp de 6-8 ore,
datorită cantității suplimentare de neuropeptide y secretate de organism. Ca și
cum toate acestea nu ar fi de ajuns, neuropeptidele y determină stocarea
grăsimii în celulele din jurul stomacului, pentru ca organismul să dispună de o
rezervă suplimentară de energie.
Un stil de viață foarte stresant ne face să poftim la
alimente și băuturi bogate în histamină, în încercarea de a ne simți mai bine.
Din păcate, singurele rezultate pe care le obținem sunt creșterea în greutate,
retenția apei și balonarea.
Oamenii stresați apelează de multe ori la cafea pentru
a-și menține nivelul ridicat de energie. S-a dovedit însă că consumul a cinci
sau mai multe cești de cafea pe zi conduce la creșterea în greutate și la
dificultatea de a slăbi (potrivit cercetătorilor de la Universitatea din
Australia de Vest). Oamenii de știință au studiat de fapt efectele benefice ale
cafelei, dar cercetarea lor i-a condus în mod natural la conexiunea dintre
cafeină și problemele legate de greutate (Mubarak et al. 2013).
Potrivit studiilor, cafeina stimulează secreția de
cortizol, care determină corpul să stocheze substanțele nutritive sub formă de
grăsimi, în loc să le ardă pentru a-și procura energia. De asemenea, cortizolul
secretat datorită cafeinei amplifică senzația de foame.
Pe scurt, cafeaua nu
asistă curele de slăbire, așa cum se credea până nu demult.
Pofta de zahăr
Oamenii foarte stresați tânjesc tot timpul după dulciuri.
Acest lucru se datorează hipoglicemiei (cantității reduse de zahăr din sânge)
asociate cu producția excesivă de cortizol și cu nefolosirea glucozei personale
de către organism.
Consumul de zahăr și de carbohidrați conferă o sporire
temporară a nivelului energetic, urmată însă de o prăbușire a acestuia
de
regulă după-amiaza.
Dorința de alimente și băuturi dulci apare încă din
primele zile de viață. Oamenii de știință cred că noi avem o poftă înnăscută de
dulce din cauză că strămoșii noștri se foloseau de acest simț pentru a stabili
ce fructe sunt coapte și pot fi consumate. De aceea, este mai sănătos să ne
satisfacem pofta de dulce cu fructe decât cu zahăr procesat. Fructele de mango,
care conțin foarte puțină histamină, sunt o sursă naturală ideală care ne
satisface pofta de dulce. Dacă nu le poți găsi proaspete în zona ta, cumpără
mango uscat sau congelat organic
fără adaos de sulfiți și de zahăr.
Vitamina C
Dacă nu ai suficientă vitamina C în organism, corpul tău
va încerca să compenseze sporindu-și nivelul de histamină serică. De aceea,
este foarte important să îți sporești consumul de vitamina C dacă ești stresat
și/sau dacă suferi de o intoleranță de la histamină. Vitamina C este un
antihistaminic natural.
În mod tradițional, noi ne gândim la sucul de portocale
ca la o sursă foarte bogată de vitamina C, dar cum portocalele sunt la fel de
bogate în histamină, le poți înlocui cu alte surse de vitamina C mai sărace în
histamină, precum:
·
Mango: 60,1
mg/cană (bucăți tăiate)
·
Kale: 80,4
mg/cană
·
Broccoli: 81,2
mg/cană
Doza zilnică recomandată de vitamina C este de 90 mg
pentru un bărbat adult și de 75 mg pentru o femeie adultă (85 mg pentru femeile
însărcinate și 120 mg pentru cele care alăptează). După cum poți vedea, o
porție de broccoli, de kale sau de mango acoperă ușor această recomandare. Nu
trebuie să uiți însă că procesarea mâncării prin fierbere, uscare, conservare
sau congelare reduce conținutul în vitamina C al alimentelor.
Alternativ, poți lua un supliment cu vitamina C. Citește
însă cu atenție eticheta și asigură-te că sursa lui este organică, și nu un
OMG. Foarte multe suplimente cu vitamina C sunt preparate din porumb
convențional și conțin erbicide și pesticide, care amplifică nivelul histaminei
din corp și pot conduce la simptome nedorite.
Alimentele care
dau dependență sunt alimentele pe care le consumăm în cantitățile cele mai mari
Fiziologia alimentației în exces a fost explicată în
capitolul 4. Este important însă să reiterăm concluzia pe care am tras-o
atunci: atunci când mănânci sau bei un aliment la care ești alergic, tu ai
tendința să revii mereu și mereu la el, căci alergenii pe care îi conține
silesc organismul să secrete hormoni ai stresului care dau dependență, inclusiv
histamină.
Prin urmare, este posibil să crezi că alimentele și
băuturile după care tânjești cel mai mult se numără printre favoritele tale,
deși în realitate ești dependent de ele ca de un drog. Dependența și plăcerea
gustului sunt două lucruri complet diferite:
·
Atunci când ești dependent de un aliment, tu simți nevoia
să îl consumi într-o cantitate cât mai mare. Ți se pare că nu te poți sătura de
el și te temi ca altcineva să nu ți-l ia din față.
·
Atunci când savurezi cu adevărat o masă, tu nu te
grăbești și te desfeți cu fiecare îmbucătură.
Dacă vei reduce sau vei elimina complet din alimentația
ta alimentele și băuturile la care ești alergic, vei constata că îți vei savura
într-o mai mare măsură mesele. Perioadele de masă vor deveni mai relaxante și
mai puțin stresante.
Dacă îți vei reduce nivelul stresului, vei putea
reintroduce treptat în alimentația ta anumite alimente și băuturi care conțin
histamină. Dacă simți că nu deții însă controlul și că tânjești după ele,
acesta este un semn că nu ești încă pregătit să le consumi.
În
acest caz, cel mai bine este să încerci alte remedii naturale pentru eliminarea
stresului, pe care le vom discuta în capitolul următor.