Adevăr Divin
Parintele Arsenie Omul imbracat in haina de in si Ingerul cu cadelnita de aur
Autor:
Autor:
Daniil Stoenescu, Episcop
Editura:
Editura:
Charisma
| A-i scrie o carte, chiar bună, a rămas și rămâne o neputință; pentru că Iisus e singurul om care nu și-a dezmințit niciodată obârșia divină... |
Părintele Arsenie: „Omul îmbrăcat în haină de in” și „Îngerul cu cădelnița de aur”
180.00 129.60 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Apreciere 5 / 5 (6 voturi) | 0 review-uri
Detalii:
VIAȚA LUI IISUS ȘI CARTEA VIEȚII NOASTREA-i scrie o carte, chiar bună, a rămas și rămâne o neputință; pentru că Iisus e singurul om care nu și-a dezmințit niciodată obârșia divină. Iar a scrie o „Viață” a lui Dumnezeu, nici a îndrăzni nu se poate. Singura „carte” pe care o scriem – și o scriem și fără să vrem – e cartea vieții noastre, cu care mergem înaintea Lui. Și mergem nu o dată, la sfârșitul vieții, ci în fiecare zi și în tot ceasul, pentru că El e atotprezent și în categoriile vieții noastre.El ne face corectura, întrucât noi îi scriem viata Lui în viața noastră, dar nu destul de bine; de aceea, peste planurile și dorințele noastre, care merg ca o linie înainte, El coboară câte o linie de-a curmezișul, însemnând o cruce a vieții, iar noi îi zicem răscruce. Căci „În El trăim, ne mișcăm și suntem” (Fapte 17,28). Ștergerea greșelilor ne obligă la întârzierea în viață; – nu putem intra fiecum în Împărăția luminii – ne-ar arde. De aceea trebuie să ne răbdăm și pe noi înșine, nu numai pe alții, așa cum suntem, dar strigându-L dintru adâncuri de conștiință, până când Lumina – Iubirea – Desăvârșirea, ne va face „cu vremea” asemenea ei. Uneori strigătul acesta al continuității de conștiință, în atotprezența lui Dumnezeu, nu capătă nici un răspuns toată viața. Deși e o răbdare mântuitoare, o mucenicie, dar ne izbăvește viața de orice fel de iluzie. Dar izbăvirea vieții de iluzie e ridicarea ei, a vieții, la ființă, singura Ființă, Ființa Întrupată în Iisus. Acesta este începutul și sfărșitul cărții vieții noastre, pe care ne-am legat s-o scriem împreună. S. 3,X,1985. Sinaia, Părintele Arsenie |
Cuprins:
| 1. Părintele Arsenie: „Viața lui Iisus și cartea vieții noastre” 5
2. „Cuvant bun răspuns-a inima mea” 7 3. „Omul cel îmbrăcat în haină de in” 15 4. „Îngerul cu cădelnița de aur” 17 5. „Am auzit un sfânt vorbind 20 6. „Am găsit și eu cu cale preaputernice Teofile” 22 7. „Fost-a om trimis de la Dumnezeu” 23 8. Heruvim cu sabia de foc și străjer al Casei Domnului 24 9. „În aceeași clipă au ieșit degetele unei mâini de om” 26 10. „Prooroc puternic în faptă și în cuvânt 29 11. Profetul și neamul său 31 12. Talanții și cununa Părintelui Arsenie 34 13. „Luați degrabă un ulcior cu apă” 38 14. Pașii călugărului și picăturile de apă 40 15. „În zilele Părintelui Arsenie, în România“ 43 16. Rugăciunea de foc a avvei Arsenie 45 17. Funia împletită de îngerul Domnului 47 18. „Aduceți-Mi pe vasul pustiului !” 49 19. Avva Arsenie și Duhul lui Dumnezeu în corabia Bisericii 53 20. „Dacă aș fi avut unul din gândurile avvei Antonie “ 56 21. În potirul timpului Duhul Sfânt preface Euharistia veșniciei 59 22. Lemnul uscat al avvei Ioan Colov 61 23. Schitul atârnat de degetul cel mic al avvei 63 24. Așteptând ca Soarele să răsară înaintea noastră 65 25 Arsenie, fugi, taci. Liniștește-te!” 67 26”Luați aripi de foc și veniți la mine!” 70 27. „Zi vreun cuvânt episcopului, ca să se folosească” 74 28 „Dacă nu se folosește de tăcerea mea, nici ne cuvântul meu 76 29. Însemnări și consemnări despre pictura Părintelui Arsenie 78 30. Însemnări pe o Biblie a Părintelui Arsenie 81 31. Micul atelier de pictură și chilia Părintelui 86 32. „Filocalia de la sfântul Munte” a Părintelui Arsenie 88 33. Un proiect vizionar al Părintelui Arsenie 90 34. „Explicarea scenei Nunta din Cana Galileii” 92 35. „Sabia pedepsește pe ucigași și confirrnă pe sfinți” 95 36. „Nu va putea omul avea pace pe pământ...” 98 37. „Ați început sfârșitul lumii !” 101 38. „Concordanța viitorului la clipe și locuri” 103 39. „Acele lacrimi sunt bune care curg de la sine” 106 40. Pentru „Vârful cu dor” 108 41. „Clipa desfășurată o viață întreagă între oameni...” 110 42. Rugăciunea Părintelui Arsenie 118 43. Cenușa din „Cădelnița de aur” 119 44. „Ne întâlnim în prezent cu viitorul trecutului” 120 45. „Când se umple măsura, atunci vine măsura “ 123 46. Prilejurile - între Ghetsimani și Emaus 128 47. „Fără vânt paiul de grâu n-ar avea nici o rezistență “ 130 48. Călugărul răstignit. 132 49. Întâlnirea celor două „ceasuri” 134 50. „Pâinea și adevărul sunt condițiile existenței omenești” 136 51. „Între oamenii timpului său “ 137 52. „Duhul Sfânt este Duhul Creștinismului” 139 53. Morrnântul sf. prooroc Elisei și morrnântul Părintelui Arsenie 141 54. „Cât de prezent e uneori viitorul” 143 55. Sfinții și veacul lor 146 56. Darul profetic al Părintelui Arsenie 148 57. „Semnele unui apostol le-ați avut printre voi “ 150 58. „Însăși existența este dovada Asistenței” 153 59. „Apocalipsul e acest vârf vulcanic al istoriei” 156 60. „Atotprezența Lui desparte în noi oile de capre” 158 61. „Să fim înțeleși “ 160 62. „Timeo Deum transeuntem” 162 63. Teologia și teologhisirea Părintelui Arsenie 163 64. „Hirotesia” unui înger 165 MANUSCRISE INEDITE ALE PÃRINTELUI ARSENIE 1. Note și schițe de predici de la Mânăstirea Sâmbăta 170 2. La chilia din Prislop, „între Scripturile Părinților” 206 3. NOTE – „Nu învăț pe nimeni, doar povestesc” 240 4. Iisus Hristos – „Unul ca nimeni altul !” 289 5. Iisus Hristos „Calea, Adevărul și Viața” 343 6. Iubitorul de oameni și Judecătorul lor 397 7. Rusalii - 17 iunie 1962 422 8. Schimbarea la Față - 1976 426 9. „Toți sunteți fiii lui Dumnezeu prin credința în Iisus Hristos” 429 10. Fragmente, sfaturi, însemnări 447 ANEXE 507 |
Fragment:
PAȘII CÃLUGÃRULUI ȘI PICÃTURILE DE APÄZis-a iarăși: de este cu putință, câți pași face călugărul, sau câte picături bea în chilia sa, trebuie cu îndrăzneală să le vestească bătrânilor, ca nu cumva să greșească întru dânsele.” (avva Antonie 40). Aceste cuvinte ale sfântului Antanie cd Mare, cu care se încbeie dubovniceștiJe sale apoftegme din Patericul egiptean, sunt un îndemn mereu valabil de deschidere și destăinuire sufletească deplină a ucenicului față de părintele sau îndrumătorul său duhovnicesc, rânduit de Dumnezeu, mărturisindu-i și descoperindu-i acestuia până și „câți pași face” sau „câte picături - de apă - bea în chilia sa.” În același timp, cuvintele patriarhului monahismului creștin pot avea și un sens duhovnicesc, tainic și mistic, fiind vorba și de pașii călugărului și ai creștinului pe calea lui Hristos și de picăturile de lacrimi, precum cele de apă. Aici includem și pașii pelerinilor făcuți la mormântul Părintelui Arsenie de la Prislop și aghiasma lacrimi cu care aceștia îi stropesc crucea și mormântul, venind de departe, de aproape sau de foarte departe: „Un bătrân ședea în pustie, departe de apă ca la douăsprezece mile. Și mergând într-o zi să aducă apă, s-a supărat și a zis: de ce este nevoie de osteneala aceasta ? Voi veni și voi petrece aproape de apă. Aceasta zicând, a simțit pe cineva venind după dânsul. Și întorcându-se, l-a văzut pe cel ce venea după el, că îi număra pașii. Și l-a întrebat bătrânul: cine ești? Iar el i-a zis: îngerul Domnului sunt și sunt trimis să număr pașii tăi și să-ți dau plata. Aceasta auzind bătrânul, întărindu-se cu sufletul, s-a făcut mai osârduitor. Și a mai adăugat încă cinci mile, adică a locuit mai înăuntrul pustiei, departe de apă șaptesprezece mile.” (Pateric XXI,9)Conform mărturiei unei credincioase din Brașov, prezentă împreună cu alți credincioși la mijlocul Săptămânii Patimi lor anului 1988 la Drăgănescu, Părintele Arsenie le-ar fi spus: „Eu plec de aici. Să nu mai veniți, că nu mă mai găsiți (aici n.n.), dar cine vine la această biserică, pașii lui sunt numărați.” Pașii Părintelui și picăturile de apă își au începutul în părțile Bradului din Țara Moților. Neuitând vreodată de unde a plecat și nici pe cei ce i-au îndrumat întâi pașii în viață, sfinția Sa avea să înscrie, ca act umil de recunoștință, pe foaia de titlu a unui exemplar dăruit din Filocalia voI. I (Sibiu, 1946), aceste cuvinte: „Director Școlar Vasile Crucin - Nu uit niciodată că începutul meu cu școala, ți-l datorez ție și stăruințelor tale pe lângă ai mei. leromonahul Arsenie.” Pentru că spune dumnezeiasca Scriptură în cântarea Anei, mama sfântului prooroc Samuel: „Pașii sfinților Săi EI îi păzește” (1 Regi 2,8). Inspirate de Duhul Sfânt, cuvintele acestei cântări proclamă acest mare adevăr și lucrare a providenței lui Dumnezeu în viața sfinților. Acest cuvânt din Cuvântul lui Dumnezeu, „Pașii sfinților Săi El îi păzește”, ne propune, ne determină și ne ajută să contemplăm pașii tuturor sfinților Săi din Sfânta Scriptură și istoria Bisericii, prin care cerul a punctat și a însemnat umbletele lor pe pământ, pe „calea lui Dumnezeu” (Matei 22,16; Faptele Apostolilor 18,26). În lumina acestui cuvânt vedem pașii lui Enoh care „a umblat înaintea lui Dumnezeu, după nașterea lui Matusalem, două sute de ani și i s-au născut fiii și fiice. Iar de toate, zilele lui Enoh au fost trei sute șaizeci și cinci de ani. Și a plăcut Enoh lui Dumnezeu și apoi nu s-a mai aflat, pentru că l-a mutat Dumnezeu” (Facere 5,22-24). În cuvântul sfintei Ana contemplăm pașii lui Noe spre ușa corabiei de pe vremea potopului, spre altarul de jertfă de după potop și spre sădirea viței de vie. Prin același cuvânt urmăm pașii lui Avraam din UruI Caldeii prin Haran în Canaan, cu o descindere în țara Egiptului și cu o alta în țara filistenilor. Acest cuvânt ne ajută să mergem pe urmele pașilor lui Iacob de la Betel în Mesopotamia și înapoi, până în Egipt, unde pașii patriarhului aveau să se reîntâlnească, după mulți ani, cu pașii fiului său iubit Iosif, cel vândut de fratii săi. Pașii lui Moise din Egipt în Madian și din Egipt în Sinai, prin Marea Roșie, ca și pașii lui Iosua, pașii judecătorilor, pașii și urmele lui David și ai lui Solomon, pașii sfințiți ai sfântului prooroc Ilie, de la pârâul Cherit în Sarepta Sidonului și de aici pe Carmel, iar din Beer-Șeba la Horeb și de aici până dincolo de Iordan, de unde avea să fie înălțat la cer, ca și pașii proorocului Iona de pe țărmul mării până în Ninive, pot fi contemplați, urmăriți și urmați în lumina acestui cuvânt al Sfintei Scripturi: „Pașii sfinților Săi El îi păzește”. „Și ce vom mai zice ? Căci nu ne ajunge vremea” (cf. Evrei 11,32) să vorbim cu de-amănuntul despre pașii sfântului apostol Pavel și ai sfântului apostol Petru din Faptele Apostolilor, pe urmele pașilor dumnezeiești ai Mântuitorului Iisus Hristos din sfintele Evanghelii. De acest cuvânt atârnă pașii sfântului Ignatie din Antiohia la Roma, pașii sfântului Atanasie cel Mare exilat de cinci ori pentru adevărul dogmei ortodoxe de la Niceea, pașii sfântului Grigorie Teologul din Arianz la Atena, împreună cu sfântul Vasile cel Mare, iar din Constantinopol retras la Nazianz, pașii sfântului Ioan Gurădeaur de la Antiohia ca preot, la Constantinopol ca patriarh, iar de aici, pe calea exilului nedrept, în Armenia Mică, pașii sfântului Maxim Mărturisitorul din Constantinopol în Alexandria și de aici la Roma, ca și pașii sfântului Grigorie Palama din Constantinopol la sfântul munte Athos și de aici la Tesalonic. Prin cuvântul „pașii sfinților Săi El îi păzește”, sfânta Ana se va fi gândit, în ziua încredințării fiului ei Samuel spre povața preotului Eli, la cortul sfânt de la Șilo (1 Regi 3,1), la privegherea Domnului asupra întregii vieți și a tuturor pașilor fiului ei iubit pe „calea Domnului” (Isaia 40,3), de la Șilo la Rama și de aici la Eben-Ezer, până la ungerea lui Saul și apoi a lui David, ca regi ai lui Israel, la porunca Domnului: „Umple cornul tău cu mir” (1 Regi 16,1). Pașii vieții sfântului prooroc Samuel sunt marcați de rugăciunea mamei sale și însemnați de cântarea acesteia și pecetluiți de chemarea minunată a lui Dumnezeu din I Regi 3,1-21. Viața sfântului Samuel se relaționează la tatăl său Elcana, la mama sa Ana, la povățuitorul său Eli, la regele Saul și la ucenicul său iubit, psalmistul, regele și proorocul David. Pașii vieții lui Samuel stau sub semnul ceresc al trăznetului, al tunetului, al ploii îmbelșugate (1 Regi 7,10; 12,17-18) și al pietrei de hotar de la Eben-Ezer (1 Regi 7,12). „Pașii sfinților Săi El îi păzește” înseamnă în cele din urmă, „că îngerilor Săi va porunci pentru tine ca să te păzească în toate căile tale. Pe mâini te vor înălța, ca nu cumva să împiedici de piatră piciorul tău. Peste aspidă și vasilisc vei păși și vei călca peste leu și peste balaur.” (Psalmul 90,11-13). Așa au fost păziți și pașii Prea Cuviosului Părintelui nostru Arsenie. |
Caracteristici:
Numărul de pagini
Numărul de pagini
529
Formatul în cm. (l x L)
Formatul în cm. (l x L)
20,5 x 29
I.S.B.N.
I.S.B.N.
978-973-88006-6
Ediția
Ediția
a II-a
Publicat online
2009-01-09
Stoc
Stoc
Stoc 0
Preț
Preț
180.00
RON
Discount
Discount
28%
Preț final
Preț final
129.60 RON
I.S.B.N.
I.S.B.N.
978-973-88006-6