Lumea fascinantă a vibrațiilor - vol. 4

Undele sonore au o inseparabilă legătură nu numai cu numerele, cu proporțiile, cu aritmetica, ci inclusiv cu geometria, cu formele naturale iar toate acestea sunt tainic corelate într-un mod universal. Dincolo de aparențe feluritele aspecte ale creației reprezintă o emanație a acestora. Prin intermediul anumitor figuri obiective adecvate ne putem da seama (în măsura în care ne-am trezit inteligența și intuiția) de acțiunea lor organizatoare, armonizatoare sau perturbatoare pe care undele sonore cu anumite frecvențe de vibrație o exercită asupra materiei amorfe, izomorfe sau chiar organizate. Prin toate acestea ne dăm seama că în

realitate apare și se manifestă în mod aproape inevitabil atât asupra trupului dar și asupra universului nostru lăuntric și chiar asupra animalelor, ba chiar și asupra plantelor, o corespunzătoare modificare a materiei, a celulelor. Astfel de efecte apar sub influența unei anumite acțiuni sonore ce poate fi mai mult sau mai puțin muzicală. Pe noi oamenii astfel de influențe sonore cu care ne confruntăm ne fac să ne simțim în strânsă legătură cu frecvența de vibrație a acelor sunete fie despovărați fie dinamizați într-o manieră benefică. în cazul altor influențe sonore ne simțim purtați, ne simțim înălțați către o stare pregnantă de euforie, de exuberanță, de bucurie copleșitoare, care ne va dispune mai mult. Astfel de unde sonore armonice ne pot orienta, ne pot chiar conduce în anumite condiții la declasnșarea unor stări de extaz, la apariția unor trăiri mistice, la o încântătoare reverie, la nașterea unor sentimente minunate, îmbătătoare. Astfel de efecte survin, în funcție de game, de tonuri, de tipurile de instrumente, de ritm, de timbru, de acorduri, de o adecvată expresie muzicală.

INTRODUCERE 4
UNDELE SONORE 8
ULTRASUNETELE 9
INFRASUNETELE 10
ATINGEREA 11

PARTEA ÎNTÂI

CAPITOLUL I
UNDELE SONORE 12
CE ESTE SUNETUL? POZIȚIA SUNETULUI PE SCARA UNDELOR 12
COMPUNEREA UNDELOR SONORE 12
SENZAȚIA FIZIOLOGICÃ A UNDELOR SONORE 13
RAPORTUL DINTRE VIBRAȚII, PERIOADE, LUNGIMI DE UNDÃ ȘI VITEZA SUNETULUI 14
SUNET ȘI ZGOMOT 14
CARACTERISTICILE SUNETULUI 14
INTENSITATEA 15
TIMBRUL 21
VIBRAȚIILE LONGITUDINALE ALE CORPURILOR EMIȚÃTOARE DE SUNETE 25
LIMITA SUNETULUI 28
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA CAUZEI ȘI EFECTELOR FIZICE ȘI FIZIOLOGICE ALE SUNETULUI 30
INFLUENȚA MAGNETIZÃRII ȘI A RÃCIRII, ASUPRA UNDELOR SONORE 31
VITEZA UNDELOR SONORE ÎN FUNCȚIE DE COMPOZIȚIA CORPURILOR ȘI DE TEMPERATURÃ 31
VITEZA ELECTRICÃ A SUNETULUI 39
PROPAGAREA ȘI POSIBILITATEA DE TRANSMISIE A UNDELOR MULTIPLE ÎN ETER SAU LUMEA TRANSMISIILOR 40
SUNETUL FUNDAMENTAL 43
SCARA VIBRAȚIILOR SAU NUMÃRUL DE CICLURI PE SECUNDÃ PENTRU DIVERSE INSTRUMENTE. ARMONICI ȘI TIMBRURI 47
SCARA VIBRAȚIILOR PE SECUNDÃ ALE GAMEI PENTRU PIANE ȘI ORGI 47
VARIAȚIILE GAMEI 49
NOTAȚIILE SUNETELOR 49
SERIILE ARMONICE. ACORDURILE DINTRE UNDELE SONORE LA INTERVALE REGULATE ȘI ÎN RAPORTURI SIMPLE 50
COMPUNEREA ȘI DESCOMPUNEREA UNDELOR SONORE. RAPORTUL DINTRE SUNETE ȘI SUNETUL SAU UNDA FUNDAMENTALÃ.
OBSERVAȚII 54
OBSERVAȚII 58
CONSONANȚÃ ȘI DISONANȚÃ 58
UNDE INTERFERENȚE. BÃTÃI. EFECTE GENERALE DE AMPLIFICARE, DE OPOZIȚIE, DE DISTRUGERE, DE MODIFICARE A UNDELOR ȘI A CORPURILOR 60
SUNETELE ȘI REGULA LUI TREI 64
DIFERENȚA DE SENZAȚIE ÎNTRE UNDELE CROMATICE ȘI UNDELE SONORE 64
LUNGIMEA UNDELOR SONORE 65
OBSERVAȚII 67
MODIFICÃRILE GENERALE ALE UNDELOR 67
INFLUENȚE GENERALE ALE FORMELOR ASUPRA SUNETELOR ȘI ALE SUNETELOR ASUPRA IMAGINILOR 69
ALTE INFLUENȚE ALE FORMELOR ASUPRA SUNETELOR 87
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA INFLUENȚEI SUNETELOR ȘI UNDELOR ÎN GENERAL ASUPRA FORMEI CORPURILOR. INFLUENȚA AȘTRILOR 90
INFLUENȚA SUNETULUI ASUPRA UNDELOR LUMINOASE 93
INFLUENȚE GENERALE ALE MIȘCÃRII ASUPRA UNDELOR SONORE. CAUZELE SUNETULUI. INTERVALE 95
INFLUENȚELE SENSULUI DE MIȘCARE ASUPRA UNDELOR SONORE ȘI SARCINII CORPURILOR. RAPORTUL CU PÃMÂNTUL ȘI SOARELE 97
DIVERSELE INFLUENȚE ALE SUNETELOR ASUPRA CORPURILOR ȘI ALE CORPURILOR ASUPRA SUNETELOR 98
INFLUENȚA ANOTIMPURILOR ASUPRA SUNETELOR ȘI EFECTELE ACESTORA 100
ZONA DE LINIȘTE 100
INFLUENȚELE UNDELOR ASUPRA LICHIDELOR ȘI INFLUENȚELE GENERALE ALE UNDELOR MAI SCURTE 102
INFLUENȚA UNDELOR SONORE ASUPRA UNDELOR FLÃCÃRILOR CÂNTÃTOARE ȘI A DIVERSE GAZE 105
ALTE PERSPECTIVE ASUPRA ÎNREGISTRÃRII SUNETELOR ÎN MATERIE 112
FOTOGRAFIA SUNETELOR ȘI ACORDUL DINTRE SUNETE ȘI CULORI 113
UNDELE SONORE SUNT UNDE ELECTRICE 114

INFLUENȚELE GENERALE ALE UNDELOR SONORE ASUPRA ORGANIZÃRII MATERIEI ȘI STAREA FIZICÃ ȘI FIZIOLOGICÃ A CORPURILOR 124
INFLUENȚA CORPURILOR LA DISTANȚÃ 124
INFLUENȚA DIMENSIUNILOR 125
INFLUENȚA DESCHIZÃTURILOR 125
ORGANIZAREA MATERIEI CU AJUTORUL UNDELOR SONORE 125
INFLUENȚA INDUCTORILOR DE UNDE ÎN RAPORT CU DIVERSELE LOR STÃRI 126
INFLUENȚA UNDELOR ASUPRA DEZORGANIZÃRII CORPURILOR 126
INFLUENȚA NEUTRALIZÃRII CU AJUTORUL UNDELOR 127
CONTROL ȘI OBSERVAȚII FIZICE ȘI FIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL UNDELOR 128
ALTE INFLUENȚE ALE UNDELOR SONORE ASUPRA DIMENSIUNII GAZELOR ȘI LICHIDELOR 128
SUNETELE FAC LEGÃTURA DINTRE CORPURI ȘI INFLUENȚELE UNIVERSALE 129
SENZAȚIILE ÎN RAPORT CU SUNETELE CONSONANTE SAU DISONANTE 129
INFLUENȚA UNDELOR SONORE ASUPRA CONDRIOAMELOR ȘI CROMOZOMILOR CELULELOR ȘI ASUPRA TIPURILOR DE CELULE 130
INFLUENȚELE SCURTÃRII SAU ALUNGIRII UNDELOR ASUPRA CORPULUI UMAN. MODALITÃȚI DE CONTROL RADIESTEZIC 130
VARIAȚIA LA INFINIT A UNEI ACELEIAȘI EMISII ȘI RECEPȚII SONORE PENTRU UN ACELAȘI INDIVID 133
INFLUENȚELE RITMULUI ASUPRA TRUPULUI, SUFLETULUI, ASUPRA FRANȚEI, SOCIETÃȚILOR, NAȚIUNILOR 134
INFLUENȚA UNDELOR SONORE, A RITMULUI ȘI A MÃSURII ASUPRA STÃRII TRUPULUI ȘI ASUPRA SPIRITULUI 139
INFLUENȚA TIMBRULUI 140
CORESPONDENȚA DINTRE NUMERE ȘI EFECTELE UNDELOR SONORE 142
INFLUENȚELE EXERCITATE ASUPRA ANIMALELOR ȘI FLORILOR 144
INFLUENȚELE GENERALE ALE CORPURILOR DIN NATURÃ (PÃDURI, MÃRI ETC.) 144
INFLUENȚELE FIZICE ALE AȘTRILOR ASUPRA UNDELOR SONORE ȘI ASUPRA CORPURILOR 146
ACORDUL DINTRE UNDELE SONORE ȘI UNDELE CROMATICE 149
ORGANIZAREA GENERALÃ A MATERIEI CU AJUTORUL UNDELOR 149
CE ESTE MUZICA? 150

Muzica și medicina
GENERALITÃȚI 152
MUZICOTERAPIE 154
CUM ACȚIONEAZÃ SUNETELE? 162
CUM SÃ ACORDÃM UNDELE SPECIFICE ALE CORPURILOR SONORE CU O PERSOANÃ SAU CU UN GRUP DE PERSOANE DIN PERSPECTIVA MUZICOTERAPIEI? 164

Influențele undelor sonore asupra trupurilor și asupra spiritului ființelor umane, societăților și popoarelor
GENERALITÃȚI 165
EFECTE PARTICULARE ASUPRA SPIRITULUI 167
INFLUENȚA SPIRITULUI ASUPRA SUNETELOR 169
CONTRASTUL DINTRE MATERIE ȘI SPIRIT. ROLUL SOCIAL AL MARILOR INSPIRAȚI 169
INSPIRAȚIA MUZICALÃ, ARTISTICÃ ȘI REGULILE 170
LIMBAJUL MUZICII 172
VIZIUNI „CROMATICE” ALE UNDELOR SONORE 176
MELODIA 176
ARMONIA, SIMFONIA 177
PRELUDIUL ÎN MUZICÃ 178
INFLUENȚE DIVERSE ASUPRA LIMBAJULUI MUZICAL SAU EMISIA ȘI RECEPTAREA UNDELOR SONORE 179
ARTA ȘI ȘTIINȚA LIMBAJULUI MUZICAL 179
INFLUENȚA CREȘTINISMULUI ÎN MUZICÃ 180
VARIAȚIILE MUZICII ÎN FUNCȚIE DE SUFLETUL POPOARELOR, DE CIVILIZAȚII, DE REGIUNILE DE PE PÃMÂNT 181
ALTE ROLURI, ROLURILE SOCIAL ȘI SPIRITUAL, ALE MUZICII ȘI IMPORTANȚA LOR 187
INFLUENȚELE SPECIFICE ALE UNDELOR RADIOFONICE ASUPRA INTELIGENȚEI, ASUPRA INIMII OAMENILOR ȘI ASUPRA DURERII ACESTORA 194
GENIILE MUZICALE ȘI ALTE GENII 196
SECRETUL OAMENILOR DE GENIU 198
PARTICULARITÃȚILE GENIILOR MUZICALE 199
ROLUL ORCHESTREI ȘI AL DIRIJORULUI 211
MISIUNEA ȘI ROLUL OAMENILOR DE STAT SAU ACȚIUNEA „DIRIJORULUI NAȚIONAL” 214
CONCLUZIE ȘI SCOPUL MUZICII 216

CAPITOLUL II

I ULTRASUNETELE 219
GENERALITÃȚI 219
PRODUCEREA, EMISIA ȘI RECEPȚIA UNDELOR ULTRASONORE 221
INFLUENȚA MEDIULUI, A COMPOZIȚIEI CORPURILOR, A LUNGIMILOR DE UNDÃ ALE CORPURILOR TRANSMIȚÃTOARE ASUPRA PROPAGÃRII ULTRASUNETELOR 22S
EFECTE MECANICE SAU DE PRESIUNE ALE ULTRASUNETELOR 227
EFECTE TERMICE ALE ULTRASUNETELOR 227
EFECTE ELECTROCHIMICE, ELECTRONICE ALE ULTRASUNETELOR 228
INFLUENȚELE RADIOSUNETELOR ASUPRA DESCOMPUNERII CHIMICE, ASUPRA CORPURILOR ȘI CULORILOR ACESTORA 229
INFLUENȚELE UNDELOR ULTRASONORE ASUPRA GAZELOR 229

INFLUENȚELE ULTRASUNETELOR ASUPRA DETONÃRII ANUMITOR CORPURI 229
INFLUENȚELE ULTRASUNETELOR ASUPRA COMPOZIȚIEI CHIMICE A PLÃCILOR FOTOGRAFICE 230
INFLUENȚELE ULTRASUNETELOR ASUPRA CELULELOR FOTOELECTRICE 231
EFECTELE ELECTRICE ALE ULTRASUNETELOR 231
EFECTELE BIOLOGICE ALE ULTRASUNETELOR 231
IMPORTANȚA CONTROLULUI RADIESTEZIC 242
INFLUENȚA ORIENTÃRII 242
FOLOSIREA ULTRASUNETELOR PENTRU SONDÃRI SUBMARINE 243
MODUL DE FOLOSIRE A ULTRASUNETELOR PENTRU ORIENTARE. FAR ULTRASONOR 246
FOLOSIREA ULTRASUNETELOR PENTRU CONTROLUL PIESELOR METALICE 246
FOLOSIREA ULTRASUNETELOR ÎN CHIMIE 247
MODUL DE FOLOSIRE A UNDELOR ULTRASONORE PENTRU DEZVOLTAREA FENOMENELOR ELECTROLITICE 249
ALTE MODURI DE FOLOSIRE A UNDELOR ULTRASONORE 250
INFLUENȚELE UNDELOR SONORE ȘI ULTRASONORE ASUPRA FUMULUI ȘI CEȚEI 250
REZUMAT 251

II INFRASUNETELE
INFLUENȚELE INFRASUNETELOR ASUPRA SEISMOGRAFULUI 254
INFLUENȚELE TUTUROR VIBRAȚIILOR SONORE, ULTRASONORE, INFRASONORE ASUPRA PIESELOR UNEI MAȘINI 256
INFLUENȚELE UNDELOR ASUPRA FORMÃRII NORILOR 259
CONCLUZII 261

CAPITOLUL III
ATINGEREA DE APROAPE ȘI LA DISTANȚÃ 264
SIMȚUL ATINGERII 265
VARIAȚIILE DE SENZAȚIE LA CONTACTUL CU DIVERSE PÃRȚI ALE TRUPULUI 266
SENSIBILITATEA CELULELOR ȘI VÂRSTA 268
INFLUENȚELE SOMNIFERELOR, ANESTEZICELOR, NARCOTICELOR ASUPRA CELULELOR CARE ACȚIONEAZÃ ASUPRA SENSIBILITÃȚII 269
INFLUENȚA ELECTRICITÃȚII, A SEMNULUI SARCINII ASUPRA SENSIBILITÃȚII 269
RADIOACTIVITATE ȘI SENZAȚIE 271
INFLUENȚA DIMENSIUNII CORPURILOR 272
INFLUENȚA AMPLASÃRII CORPURILOR ASUPRA SENSIBILITÃȚII 273
INFLUENȚA FRECÃRII 273
INFLUENȚA COMPOZIȚIEI CORPURILOR ASUPRA ATINGERII 274
URMELE SAU REMANENTELE PROVOCATE DE ATINGERE 274
HIPERSENSIBILITATEA 275
SENSIBILITATEA TERAPEUTICÃ ȘI PATOLOGICÃ. EFECTELE MEDICAMENTELOR PRIN CONTACT CU FIINȚELE UMANE 275
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA POLARIZÃRII ȘI CURENȚILOR ELECTRICI DIN TRUPUL UMAN 280
CURENȚII ELECTRICI CUTANAȚI ȘI CURENȚII GLANDULARI 285
INFLUENȚA CONTRACȚIEI ȘI DECONTRACȚIEI MUȘCHILOR INIMII ASUPRA VARIAȚIEI CURENȚILOR ELECTRICI AI PIELII 286
ALTE ACȚIUNI ELECTRICE ALE CORPURILOR ȘI MEDICAMENTELOR PRIN CONTACT ȘI MODALITÃȚI DE ACORDARE 290
RELAȚIA DINTRE ANUMITE ZONE ALE PIELII, COLOANA VERTEBRALÃ ȘI DIVERSE ORGANE ALE TRUPULUI UMAN 293
MODALITÃȚI DE STIMULARE A SUPRAFEȚEI EPIDERMICE PENTRU A PRODUCE REFLEXE VISCERALE - MODALITÃȚI DE CONTROL. INFLUENȚA ORIENTÃRII POLARE ASUPRA SENSIBILITÃȚII 296
ALTE INFLUENȚE ALE ORIENTÃRII POLARE ASUPRA SENSIBILITÃȚII 303
INFLUENȚA STIMULÃRII SUPRAFEȚELOR CUTANATE ASUPRA CREIERULUI, EMISIEI, RECEPTÃRII IMAGINILOR, GÂNDURILOR, EMOȚIILOR, PRIN METODA LUI CALLIGARIS 304
EXEMPLU 308
INFLUENȚELE ANUMITOR MEDICAMENTE ASUPRA EFECTELOR POLARITÃȚII, IRITABILITÃȚII, CONTRACȚIEI SAU DILATÃRII ORGANELOR, ASUPRA REFLEXELOR 314
ACUPUNCTURÃ 315
ALTE INFLUENȚE TERAPEUTICE ALE ATINGERII 317
INFLUENȚELE PREPARATORULUI ASUPRA ALIMENTELOR SAU MEDICAMENTELOR 317
MODALITÃȚI DE DETECTARE A POLARITÃȚII CORPULUI, A TULBURÃRILOR ORGANICE ȘI CUTANATE. INFLUENȚELE DILUȚHLOR ASUPRA TENSIUNII ELECTRICE 318
INFLUENȚELE ÎNCÃLZIRII SAU RÃCIRII ASUPRA DIVERSELOR PÃRȚI ALE TRUPULUI 322
INFLUENȚA LUMINII, A UMBREI ȘI A CULORILOR ASUPRA DIVERSELOR PÃRȚI ALE TRUPULUI 323
ELECTROMAGNETIZAREA CORPURILOR. ATINGEREA SAU CONTACTUL CU TRUPUL UMAN 325
EXISTÃ ATINGEREA PSIHICÃ? 327
CE ESTE SENSIBILITATEA? 329
CE SUNT PLÃCEREA ȘI DUREREA? 332
CONCLUZIE 338
DIFERENȚA DE SENS A ATINGERII 342
ANESTEZIE ȘI ANALGEZIE 343
INFLUENȚELE MIJLOACELOR FOLOSITE ȘI A DURATEI ASUPRA ATINGERII 343
PLÃCEREA POZITIVÃ ȘI PLÃCEREA NEGATIVÃ 344
INFLUENȚELE PROFESIEI ASUPRA ATINGERII ȘI SENSIBILITÃȚII 346
INFLUENȚELE CÃLÃTORIILOR, LOCURILOR ASUPRA ATINGERII 347
INFLUENȚA ATINGERII ASUPRA RÂSULUI 347
INFLUENȚELE CANTITÃȚII ASUPRA ATINGERII. SENSIBILITATEA ȘI FRUMOSUL 348
INFLUENȚELE CALITÃȚII ASUPRA ATINGERII. DIFERENȚELE DINTRE CALITATEA MATERIEI ȘI CALITATEA SPIRITULUI 349
INFLUENȚA CORPURILOR ASUPRA ATINGERII. RELAȚIA DINTRE CORPURILE EXTERIOARE ȘI TRUPUL UMAN, DINTRE SPIRIT ȘI CORPURILE EXTERIOARE 350
SISTEMUL NERVOS ESTE UN INTERMEDIAR, UN SISTEM DE TRANSMISIE ÎNTRE OBIECT ȘI SUBIECT. RAPORTUL DINTRE OBIECT, SENZAȚIE ȘI CUNOAȘTERE 352
INFLUENȚA CREIERULUI ASUPRA PERCEPȚIEI IMAGINILOR 355
ROLUL CORPULUI ÎN GENERAL 358
CE ESTE SENZAȚIA? 360
LA CE SERVESC SENZAȚIILE? 363
RAPORTUL DINTRE SENZAȚII ȘI INDIVID 364
IMAGINILE CORPURILOR CARE NE ATING SE AFLÃ DE ASEMENEA ÎN SPAȚIU. INFLUENȚELE IMAGINILOR ASUPRA CORPURILOR. RELAȚIA CU RADIESTEZIA 365
TRECUTUL, PREZENTUL, VIITORUL ÎN RELAȚIE CU LUMEA IMAGINILOR EXAMINÂND EFECTELE LUCRURILOR, NE DÃM SEAMA CÃ 370
MEMORIA. AMINTIREA. RELAȚIA DINTRE SUBIECT ȘI OBIECT. DIFERENȚA DINTRE CREIER ȘI SPIRIT 372
TEORIA MATERIALISTÃ. DISTRUGEREA EXPERIMENTALÃ. ALTE DOVEZI ÎMPOTRIVA TRANSFORMISMULUI ȘI EVOLUȚIONISMULUI 383
ATENȚIA ȘI ROLUL SÃU ÎN PERCEPȚIE. CE ESTE ATENȚIA? 387
ALTE PERSPECTIVE ASUPRA INFLUENȚEI SPIRITULUI, ATINGERII SPIRITULUI ASUPRA TRUPULUI. BOLILE IMAGINARE 390
ALTE DIFERENȚE DINTRE SPIRIT ȘI MATERIE. SUPERIORITATEA SPIRITULUI ASUPRA MATERIEI 392
ALTE PERSPECTIVE ȘI CONSIDERAȚII ASUPRA SPIRITULUI 393
CONCLUZIE 399

BIBLIOGRAFIE 406

FIGURI
Această lucrare cuprinde 13 figuri ce indică organizarea Materiei sub influența Sunetelor și a Vibrațiilor transmise în ambianță, la distanță, cu ajutorul a diverse mașini industriale

Dacă frecăm pe direcție longitudinală un tub din sticlă umplut cu lichid, lichidul va intra în agitație, va tremura astfel încât, la o anumită intensitate, tubul de sticlă se va rupe în fragmente circulare; asupra lichidului și sticlei vor acționa efectele electromagnetice ale undelor, ce sunt capabile să producă presiuni și depresiuni, deformări și rupturi.
Dacă frecăm pe direcție longitudinală un corp liber la ambele extremități, în centrul său se va forma un nod. Unda sunetelor armonice este în raport cu numerele 1,2,3,4 etc.
În cazul în care corpul emite nota fundamentală, cele două extremități ale sale nu vor fi supuse vreunui efort, dar zona centrală va suferi tracțiuni și compresii alternative.
Aceste efecte există și pot fi obținute cu ajutorul unor tuburi deschise la una sau la ambele extremități.
Dacă perioadele sonore ajung simultan în centru, ele vor comprima corpul în această zonă, iar dacă, dimpotrivă, ele se îndepărtează simultan, acțiunea efectuată de ele asupra corpului va fi de întindere, tracțiune. În acest caz, centrul corpului nu va vibra, ci va suferi variații de densitate (vezi de asemenea cazul ultrasunetelor, capitolul II).
Pentru a aduce lămuriri asupra acestor informații ce au fost obținute în urma unor experiențe foarte importante realizate de către Biot, vom adăuga că:
Dacă un fascicul de lumină electrică produs de o lampă va traversa o prismă birefringentă astfel încât să producă raze de lumină polarizată care vor intersecta o a doua prismă din spate, vom constata că lumina nu va traversa această a doua prismă; dar dacă vom plasa o bucată de sticlă între cele două prisme și dacă vom exercita asupra ei o acțiune de tragere sau de presare, doar în acel moment lumina va fi capabilă să traverseze prismele și să devină vizibilă pe un ecran.
Dacă frecăm, cu ajutorul unei cârpe umede, o lamă de sticlă cu o lungime de 2 metri, o lățime de 5 centimetri și o grosime de 8 milimetri pusă între cele două prisme astfel încât să producă un sunet, în aceeași clipă lumina va traversa cea de-a doua prismă, proiectând un disc mare pe ecran, a cărui dimensiune scade pe măsură ce sunetul descrește. Aici vor putea fi observate efecte piezoelectrice sau variații ale sarcinilor electrice la suprafața corpurilor, ce sunt datorate presiunii și tracțiunii exercitate (vezi volumul al doilea).
Dacă în zona mediană a acestei bucăți de sticlă, în loc de tracțiune și presare, se va acționa printr-o succesiune de tracțiuni și de compresii, lumina va trece chiar în acel moment.
După cum a arătat Savart, dacă am asculta un lichid ce curge prin gaura unui tub, și dacă am freca acest tub pe direcție longitudinală, va apărea un zgomot, adică s-au produs și emis unde sonore. Aceste efecte pot fi obținute la scară mare în mașina cu aburi, pe de o parte datorită aburilor și pe de altă parte datorită fumului care iese pe coș.
Vom întâlni de asemenea efectele pe care le produc flăcările „cântătoare” asupra tuburilor, acționând pe direcție longitudinală.
Pe scurt, corpurile, oricare ar fi poziția lor, sensul acțiunii, se acordează cu undele universale și cu legile electromagnetice ale acestora, chiar și cea mai mică modificare producând un efect aparte (dacă am lega corpul la una dintre extremități, dacă sprijinim corpul în punctul central etc...).
Vom avea mereu de-a face cu fenomene de formare a undelor, cu efecte de tracțiune, compresie și ruptură, chiar și în condițiile în care intensitatea, amplitudinea, înălțimea undei tind să le depășească pe cele ale corpului, ale elasticității acestuia. Aceasta îndreptățește interesul pentru studiul corpurilor vibratorii, în industria aeronautică, de exemplu, unde pericolul ruperii pieselor motorului și ale avionului are o pondere destul de mare.