Aptitudini de putere

Aptitudini de putere reprezintă o explorare esențială și actuală a limbajului corporal și a aptitudinilor proprii de comunicare. Juliet Erickson îți pune la dispoziție o serie de tehnici pe care să le integrezi la nivelul posturii, mișcărilor, gesturilor, contactului vizual, expresiilor faciale și vocii. Vei descoperi cele mai ineficiente tipologii de comportament și vei învăța să comunici cu o senzație interioară de ușurare și calm și cu o expresie exterioară care denotă încredere și claritate. Vei afla cum: • să stabilești legături • să folosești contactul vizual și vocea pentru a întări ceea ce spui • să abordezi o postură care să te ajute să te concentrezi • să faci fața confruntărilor • să te simți bine în tăcere • să gestionezi răspunsurile și să spui nu

Explicându-ți cum te poți conecta și cum poți comunica cu diferiți oameni, cartea îți va oferi uneltele necesare pentru a dobândi un control mai mare asupra felului în care te înfățișezi în ochii celorlalți.

Introducere ... 6

1. Stiluri de comunicare ... 10

2. Postură, gesturi și mișcare ... 26

3. Contact vizual ... 58

4. Voce și expresii faciale ... 76

5. Confruntare ... 100

6. Cultivarea prezenței ... 130

Indice ... 172

Mulțumiri ... 176

Oglindirea. Ceva ce facem cu toții zilnic cu prietenii și cu familia, fără să fim conștienți. Fiind conștientă de oglindire, o poți folosi pentru a crea legături cu oamenii pe care vrei să îi influențezi. Oglindirea ține în totalitate de limbajul corporal, acele semnale verbale și nonverbale pe care le transmitem atunci când suntem cu o altă persoană. Cum îți ajustezi postura, gesturile, tonul vocii, contactul vizual atunci când ceilalți sunt fericiți, furioși sau triști? Ai fost vreodată adâncită într-o conversație cu cineva, ca apoi să observi că aveți aceeași postură, că vă aplecați înainte sprijiniți pe același cot, cu capul în palmă? în restaurant, urmărește cuplurile care vorbesc sau urmărește grupurile de prieteni care merg și râd împreună și observă oglindirea subtilă și uneori nu chiar subtilă a poziției lor fizice și a stării emoționale.
E în firea noastră să imităm. Căscăm când cineva cască, zâmbim când ni se zâmbește. De-a lungul vieții, tindem să preluăm din energia, concentrarea, gesturile și postura oamenilor față de care suntem apropiați, intimi sau cu care ne simțim în largul nostru. Neurologii numesc capacitatea de a imita „oglindire" – o acțiune care implică o serie complexă de acțiuni ale creierului care, împreună, ne ajută să dezvoltăm și să interpretăm comportamente, acțiuni și emoții. într-un studiu recent, cercetătorii au folosit RMN-ul pentru a studia creierii celor care ascultă și ai celor care vorbesc. Au descoperit că creierul se adaptează la semnalele primite de la altă persoană și folosește limbajul corporal pentru a spori înțelegerea – un fel de asociere creier-la-creier. Oglindirea inconștientă este ideală. Cea conștientă însă necesită anumite aptitudini. Oglindirea nu înseamnă să mimezi sau să persiflezi. Dacă nu ești cu adevărat interesată sau implicată, să încerci să oglindești pe cineva poate avea efecte negative. Cealaltă persoană poate crede sau poate vedea oglindirea ca pe un atac sau ca pe o manipulare. Dacă nu ești sigură, ia-o ușor. îmi place să privesc lucrurile așa: „Adaptează-te la felul de a fi al celorlalți."
Vei descoperi că poți folosi comportamentele ca să construiești punți și legături cu cineva diferit de tine, adoptând subtil tot mai mult din atitudinea sa. Pur și simplu, reacționați la unison.

Cum sa oglindești

Mai întâi stabilește o legătură, făcând din ascultare și din înțelegere prioritățile tale. Apoi continuă prin a scutura sau aproba din cap pe măsură ce asculți. Potrivește-ți tonul vocii, ritmul și nivelul energiei cu ale celuilalt. Apoi, dacă lucrurile merg bine, încearcă să oglindești unele dintre posturile și gesturile celuilalt. Fii sinceră și nu te grăbi. Regula generală este să nu oglindești ceva din limbajul corporal negativ. Cel mai important: ai încredere că îți va ieși bine!

Empatia. Un alt aspect pentru crearea interacțiunii este să simți empatie. Empatia este aptitudinea de a înțelege ce simte o altă persoană, în loc să te concentrezi pe cum te simți tu într-o anumită situație. De-a lungul vieții, ni se reamintește să încercăm să ne punem în pielea altora. Pentru asta, trebuie să ne dorim să fim dispuși să-i cunoaștem și să îi înțelegem pe cei din jur. Cercetările arată că aptitudinea noastră de a fi empatici în raport cu alții implică o anumită prejudecată dobândită. Cu alte cuvinte, ne este mai ușor să înțelegem sentimentele cuiva pe care îl considerăm asemănător nouă. Veștile bune sunt că preferința noastră pentru similitudine este una învățată și ne putem schimba percepțiile!

Practicarea contactului vizual

Exercițiile următoare te vor ajuta să practici și să îți rafinezi contactul vizual. Pentru unele dintre ele, e nevoie să apelezi la un prieten sau un grup de prieteni. Dacă vrei să exersezi fără ajutorul altcuiva, o bună metodă este să faci mai des contact vizual în fiecare zi cu cei pe care îi cunoști, precum prietenii sau familia. Am descoperit că o altă modalitate bună prin care să îmbunătățești contactul vizual este să încerci să stabilești contact vizual cu oameni care îți oferă anumite servicii, precum ospătarul care te servește la restaurant sau casierul de la supermarket. în acest fel, vei căpăta, treptat, confort și încredere. Ani la rând, eu și colegii mei am făcut exercițiile care urmează cu clienții pentru a-i ajuta să își crească încrederea, rezistența și seriozitatea. Exercițiile sunt intense și exagerate, dar concepute să te ajute să devii mai conștientă de nivelul tău de confort în ceea ce privește contactul vizual și să-ți dezvolți gradual flexibilitatea legată de contactul vizual într-o multitudine de situații. Aceste exerciții nu sunt făcute ca să te învețe cum să te holbezi la oameni. în schimb, sunt gândite pentru a te face să te simți mai confortabil când privești și ești privită și să gestionezi disconfortul care vine odată cu acestea. Va deveni mai ușor pe măsură ce exersezi. îți recomand să faci aceste exerciții în spațiul privat al casei tale sau al biroului.

Unu la unu, stând jos și în liniște. Găsește pe cineva cu care să exersezi. Așază-te pe un scaun, în fața celeilalte persoane, cu tălpile așezate pe podea și cu genunchii aproape lipiți. Relaxează-ți umerii, odihnește-ți mâinile în poală și respiră normal. Setează cronometrul pentru două minute. Nu vorbi. 1. Uită-te la partenerul de exercițiu, plimbându-ți ușor privirea pe fața lui, de la un ochi la celălalt, dar nu și în altă parte. S-ar putea să te simți inconfortabil și să îți vină să râzi sau să vrei să vorbești. Este normal. Doar continuă să respiri, liniștește-te, reia contactul vizual și menține tăcerea. Dacă simți nevoia să privești în altă parte, fă-o și apoi revino ușor asupra exercițiului atunci când te simți pregătită.
2. Continuă până ce se scurg cele două minute. Prelungește până la trei minute dacă poți. Repetă exercițiul de trei ori, cu o pauză scurtă între repetări. La final, mulțumește-i partenerului., Cum te-ai simțit? Ce ai observat făcând acest exercițiu? Nu există un răspuns corect sau greșit.

Unu la unu, stând jos și vorbind. începe ca mai sus. Scopul este să practici îmbunătățirea contactului vizual complet în timp ce răspunzi la întrebări.
1. Împreună cu partenerul tău alegeți „cinci lucruri" pe care celălalt să le numească – cinci feluri de mâncare preferate, cinci filme faimoase sau cinci evenimente recente. Exercițiul ar trebui să dureze între trei și cinci minute.