Pe de altă parte, cortizolul creşte eliberarea glucozei în sânge şi a dopaminei, cea care mai târziu ne ''încarcă bateriile'' ca să facem faţă unei provocări. La un nivel rezonabil, aceste procese sunt folositoare, deoarece ne ajută să depăşim provocările de zi cu zi. Totuşi, stresul la care este supusă fiinţa umană în prezent este în mod clar dăunător. Stresul prelungit poate degenera, întrucât o stare de alertă susţinută afectează neuronii asociaţi cu memoria şi inhibă, în plus, secreţia anumitor hormoni, conducând astfel la depresie. Pe de altă parte, poate avea ca efecte secundare iritabilitatea, insomnia, anxietatea şi creşterea presiunii arteriale. Din acest motiv, deşi provocările sunt pozitive pentru corp şi pentru minte, menţinându-le active, stresul continuu şi excesiv trebuie evitat, pentru a nu determina astfel îmbătrânirea prematură a corpului.
REMEDII JAPONEZE PENTRU ATENUAREA STRESULUI
■ Să faci o baie mai îndelungată decât de obicei şi să asculţi muzică în timp ce te relaxezi. Există săruri de baie care favorizează relaxarea musculară.
■ Să ai masa de lucru, casa, dormitorul şi tot ce te înconjoară curat şi ordonat. Dacă observi că eşti stresat, poate că trebuie în primul rând să faci ordine în jurul tău.
■ Să faci mişcare, exerciţii de stretching şi de respiraţie profundă.
■ Să ai o dietă echilibrată.
■ Un masaj capilar presând cu degetele.
■ Meditaţia, de orice natură ar fi. Se recomandă să mergi într-un loc de rugăciune sau să meditezi într-un grup, pentru că astfel este mai probabil să desfăşori această activitate o perioadă mai îndelungată decât dacă ai face-o singur.
Reducerea conştientă a stresului
Fie că este reală sau nu ameninţarea pe care o resimte mintea noastră, stresul este o afecţiune uşor de identificat, deoarece, pe lângă faptul că generează anxietate, are o natură profund psihosomatică şi determină modificări multiple, de la sistemul digestiv până la piele. De aceea este important să-l prevenim pentru a evita repercusiunile aferente. în acest sens, mulţi experţi recomandă exersarea conştiinţei depline (mindfulness). Potrivit acestui program de reducere a stresului, trebuie să ne ocupăm de propriul nostru eu: să fim atenţi la răspunsurile noastre, chiar dacă sunt de rutină, pentru a fi conştienţi de ele. în acest mod ne conectăm cu momentul actual şi evităm gândurile scăpate de sub control. ''Trebuie să învăţăm să oprim pilotul automat care ne ghidează, care ne introduce într-o buclă continuă. Toţi cunoaştem pe câte cineva care ciuguleşte ceva în timp ce-şi consultă telefonul sau răsfoieşte vreun dosar. Când îl întrebi dacă tortilla pe care a mâncat-o avea sau nu ceapă, nu ştie să-ţi răspundă'', afirma într-un interviu Roberto Alcibar, care, după ce a suferit un grav episod de stres datorat unei boli, a renunţat la viaţa agitată pentru a deveni instructor de mindfulness. Una dintre modalităţile de a ajunge la această stare este meditaţia, care poate ajuta la filtrarea interiorizării informaţiilor din exterior. Mindfulness se mai poate obţine şi prin exerciţii de respiraţie, yoga şi cunoaşterea corpului.
|
Adevăr Divin
