Uleiul de măsline şi de camelie în boala Alzheimer Considerată de mult timp un factor de protecţie împotriva bolilor cardiovasculare, dieta mediteraneană este cunoscută ca fiind baza unui stil de viaţă sănătos. În urmă cu câţiva ani, a fost demonstrată, de asemenea, corelaţia cu o incidenţă redusă a declinului cognitiv şi a bolii Alzheimer. (64) Printre diferitele componente ale dietei mediteraneene, uleiul de măsline joacă, cu siguranţă, un rol principal. Cu toate acestea, mai există un ulei polinesaturat care, dacă i se confirmă eficacitatea la om, ar putea proteja împotriva bolilor neurodegenerative: uleiul de camelie (un ulei extras din seminţele de Camellia japonica, utilizat pe scară largă în cosmetică). Un studiu efectuat pe modele preclinice a fost publicat recent, care a arătat că atât uleiul de măsline, cât şi uleiul de camelie exercită un efect protector asupra declinului cognitiv şi a bolii Alzheimer. (65) Eficacitatea lor pare să fie probabil legată de reducerea stresului oxidativ şi de proprietăţile antiinflamatorii ale acestor uleiuri. Dintre cele două, uleiul de camelie are efecte superioare în comparaţie cu uleiul de măsline. Un alt rezultat interesant care a reieşit din acest studiu este acţiunea celor două uleiuri asupra modulaţiei florei intestinale, asociată, de asemenea, cu reducerea citokinelor inflamatorii. Şi în acest caz, datele prezentate trebuie să fie confirmate pe pacienţi; în plus, în modelul preclinic, studiul a avut loc concomitent cu dezvoltarea bolii şi nu arunci când boala era completă, ceea ce arată o acţiune mai degrabă preventivă decât terapeutică. Omega-3 Stresul poate juca un rol important în dezvoltarea bolilor neurologice. Dovezile provenite atât de la oameni, cât şi de la modele animale indică în mod clar că un nivel ridicat de stres la începutul vieţii creşte riscul de a dezvolta boli mentale şi metabolice la vârsta adultă, cum ar fi depresia şi sindromul de in-testin iritabil. Mecanismul biologic care stă la baza acestei susceptibilităţi crescute nu a fost încă descifrat pe deplin, deşi se crede că este legat de microbiom. Mai mult, se pare că anumite grăsimi pot juca un rol important în acest proces, exercitând un efect protector, şi anume grăsimile Omega-3! Abundente în peştii graşi, cum ar fi anşoa, macrou, somon, sturion şi ton, precum şi în seminţele de in, chia şi nuci, Omega-3 sunt grăsimi polinesaturate cu proprietăţi antiinflamatorii. Acţiunea lor poate fi „contracarată'' de alte grăsimi, Omega-6, de asemenea polinesaturate, dar cu efect proinflamator. Din păcate, alimentaţia modernă tinde să favorizeze Omega-6 (care se găseşte în seminţele de floarea-soarelui, alune, porumb, susan, soia şi germenii de grâu) în detrimentul Omega-3. În schimb, un raport între Omega-3 şi Omega-6 în favoarea primului pare a fi crucial în reducerea efectelor stresului şi a riscului de boli psihice. (66) Un studiu recent a analizat într-un model preclinic modul în care microbiomul este modificat de stres la începutul vieţii şi dacă un consum ridicat de grăsimi Omega-3, în comparaţie cu grăsimile Omega-6, poate restabili un microbiom „normal''. Rezultatele acestui studiu sunt foarte interesante: o dietă bogată în grăsimi Omega-3 pare să contracareze efectele dăunătoare ale stresului asupra microbiomului (67), exercitând o potenţială acţiune protectoare împotriva bolilor mentale şi metabolice. După cum s-a văzut mai sus, aceste rezultate nu au fost încă reconfirmate la om, deşi toate dovezile disponibile arată un efect benefic al grăsimilor Omega-3 în ceea ce priveşte sănătatea organismului. |
Adevăr Divin
