SFÂNTUL și cultul sfinților

Ne naștem, fie că suntem conștienți sau nu, într-o lume a sfinților: la botez primim un patronim care ne leagă de un sfânt, intrăm în biserici puse sub hramul sfinților, trăim fiecare zi după. un calendar liturgic ce abundă în numele sfinților: le sărbătorim zilele și ne închinăm la moaștele lor. Vorbim despre martiri, rnărturisitori și sfinți, dar știm cu adevărat cine sunt aceste personaje care reușesc să transceandă condiția umană, care dobândesc puteri uimitoae, care primesc dreptul de intercesiune și care, după o viață neobișnuită, de mărturie pentru Hristos, devin puncte de întâlnire între lumea divină și cea pâmânteană?

Călător între Cer și Pământ, făcător de Miracole, învingător al lumii acesteia, mesager al celei viitoare, sfântul este cel care ne deschide calea credinței. Cartea de față nu este decât istoria acestui personaj de excepție.

SFÂNTUL ȘI CREDINȚA 5

Istoria și Sfântul 5

CULTUL SFINȚILOR 35

Cultul sfinților. Elemente constitutive 35

Sfinții și harul perseverenței 39

Praesentiae și Potentia 46

Praesentiae 47

Sfântul și Potentia 61

Sfântul și loci 73

SFÂNTUL ȘI BISERICA. CULTUL SFINȚILOR ÎN ACȚIUNE 83

Mărturisitori 86

Mijlocitori. 87

Adevărați credincioși 87

Unitatea Bisericii 88

Sfinții ca metaforă a Corpului lui Christos 89

Martirii în lume 89

Sfântul - imaginea lui Christos. Mucenița - imaginea

Fecioarei Maria 91

Cultul sfinților. Viața sfinților. Elementul

fundamental 1 00

Cultul sfinților. Relicvele 116

Cultul sfinților. Hramul. 120

Cultul sfinților. Devoțiunea și imaginea sfântului... 123

CANONIZAREA ȘI BEA TIFICAREA. SFINȚII ÎN AcrE 140

Considerații istorice 140

Sfântul - de la martir la confesor 156

Beatificarea și canonizarea. Date generale 167

Beatificarea cOnfesorilor , 170

Beatificarea martirilor 175

Canonizarea confesorilor și a martirilor 176

Prolegomene. Documente fundamentale ale cultului

sfinților 181

Scrisoarea Bisericilor din Vierme și Lyon către Bisericile din Asia și Frigia, cuprinzând povestea

Ferici tei Blandina 206

Martiriul Sfinților Sergiu și Bacchus 217

Viața și martiriul Sf. Ciprian de Diaconul Pontius 232

Scrisoarea lui Ambrozie de Milan despre descoperirea

relicvelor Sfinților Gervasius și Protasius 248

Prolog la Hodoeporicon-ul Sf. Willibald 256

Viața Sf. Maximinus de Micy de Bertholdus de Micy 259

Scrisoarea episcopului Amulo din Lyon 265

Apologia lui Claudius de Turin 269

Descoperirea relicvelor Sf. Celsus de Theodoric

de la mânăstirea Sf. Eucharius 274

Despre sfinți și relicvele lor de Guibert de Nogent 280

BIBLIOGRAFIE 295

Apoi să nu uităm că sfinții sunt aceia care oferă miracolele de care credinciosul are nevoie. Sf. Augustin privește cu regret timpurile de odinioară, când miracolele sfinților erau mari și dese, și se bucură de fiecare dată când acestea apar. Sf. Augustin consideră, pe bună dreptate, că cea mai mare minune pe care sfinții o oferă este însăși existența lor ca martori ai 1ui Christos, intercesori pe lângă El, exemplu de adevărată credință și exemplu pentru unitatea bisericii lui Christos și nu în ultimul rând drept Trup al lui Christos. De la Sf. Augustin la Fulgentius de Ruspe, Quodvultdeus și Verecundus de Iunca sunt aceia care vor stabilii pentru toate timpurile modul în care Biserica iși construiește relația cu sfinții.

Mărturisitori

În primul rând nu trebuie să uităm niciodată că primul mare merit al sfinților este acela de a fi mărlurisitori ai lui Christos și ai adevăratei credințe in lume.

Am vorbit despre discursul extrem de profund, teologic, al Sf. Calistrat care analizează de la Dogma Neprihănitei Concepții până la Sf. Treime și rolul ei în economia mântuirii și asta chiar înainte de a fi decapitat. Sf. Augustin, un cititor atent al acestui text, nu ezita să-l recomande spre lectură tuturor preoților. Aici, așa cum aprecia el, este demn de remarcat și de subliniat minunea credinței pe care sfinții o împărtășesc în lume. Căci poate sunt mulți aceia care vor să iși dea viața pentru ceea ce cred, pentru adevărul lor, dar sfinții sunt unicii care se jertfesc pentru adevărul lui Christos, al lui Dumnezeu, nu al lor. Mărturia lor este cu atât mai demnă de crezare pentru acest fapt și îi luminează cu atât mai mult, deoarece ei cred în Christos și ne învață pe noi această credință cu prețul vieții lor.

Mijlocitori

Apoi sfinții mai trebuie priviți de Biserică ca fiind mijlocitori; ei au fost în timpul vieții amicii Dominus, prietenii și tovarășii lui Dumnezeu, înaintea morții ei au avut parte de comunicarea cu Dumnezeu, Sf. Ciprian a aflat timpul și modul morții, Sf. Perpetua și Sf. Felicitas au aflat rânduiala vieții de apoi și modul în care ele vor fi primite în Paradis, Sf. Teodor este refăcut după martiriu pentru a intra în Paradis întreg ... și lista ar putea continua.

Sfinții sunt personaje extrem de puternice în viață, datorită rolului lor în lupta pentru Christos, după moarte puterea lor nu poate decât să crească, deoarece ei sunt acum alături de cel pentru care s-au sacrificat, Christos și tot ceea ce se cere în numele lor va fi primit din dragostea lui Christos față ei. Ei au avut harul perseverenței până la moarte in credință și acest har va fi răsplătit. Important este, arată Sf. Augustin, să înțelegem că primim acestea de la Christos.

Adevărați credincioși

Apoi nu trebuie să uităm niciodată că ne aflăm în fața unui specimen rar, când vorbim despre sfinți: adevăratul credincios. Ei nu au comis niciodată ceea ce noi astăzi numim erori doctrinare. Biserica s-a putut folosi întotdeauna de mesajul sfinților cu credința că acesta este cel corect, Sf. Athanasie a putut să zdrobească revolta ariană numai datorită folosirii vieților sfinților, Antonie Egipteanul la fel, a putut izbândi în fața nestorianismului numai citând hagiografia locală și ortodoxia clară a sfinților, Sf. Anton de Padova, în secolul XIII, va izbândi contra albigenzilor numai datorită stăpânirii perfecte a vieților sfinților, căpătând numele de ciocanul ereticilor.