Adevăr Divin
Anii magici
Cum să înțelegem și să rezolvăm problemele copiilor
| O carte care ajunge la a 50-a ediție, cum este cartea de față, devine clasică și nu mai este afectată de trecerea timpului. Încă de la prima ediție, descrierea și explicarea primilor ani din viața copilului, împreună cu recomandările pentru părinți, medici și educatori, au reținut atenția celor interesați. Pentru copilul mic, lumea poate fi foarte interesantă, dar și instabilă sau înspăimântătoare. Autoarea reușește să-l familiarizeze pe cititor cu mintea copilului, arătându-i cum se confruntă cu lumea și cum învață să-i facă față. |
39.00 27.30 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
«Un expert cu darul de a descrie cum se maturizează copiii de la naștere până la vârsta de șase ani... prezintă teoriile și faptele legate de alimentație, vorbire, educație sexuală, fantezie, autocontrol, spaimă și alte subiecte, folosind termenii practici ai vieții de zi cu zi.» Parents Magazine
Mental Health Bulletin |
Cuprins:
Introducere de T. Berry Brazelton Prefață PARTEA I: INTRODUCERE Totul despre vrăjitoare, căpcăuni, tigri și sănătatea mentală Fabulă Ce este sănătatea mentală? Ce este anxietatea? În primul rând: un protector uman împotriva pericolului Eul se apără de pericol „Tigrul care râde” Copilul mic, om de știință Imaginația, intelectul și sănătatea mentală PARTEA A II-A: PRIMELE OPTSPREZECE LUNI Nu mai picoti și fii atent Nou-născutu1 De ce zâmbește copilul? Lumea ca un puzzle Despre a deveni o persoană Cazul obiectului care dispare Deplasarea și perspectivele Locomoția și sinele solitar Sosesc misionarii La optsprezece luni Civilizarea și nemulțumirile ei La ce e bună teoria? Programul de hrănire și teoriile legate de acesta Tulburări legate de anxietatea de separare Activitatea aduce cu sine și probleme Introducere în educația sfincteriană Câteva tulburări legate de educația sfincteriană Prevenirea tulburărilor prin detectarea lor din timp PARTEA A III-A: OPTSPREZECE LUNI, PÂNÃ LA TREI ANI În Brobdingnag Magicianul Abracadabra Călătorie în Brobdingnag Magia și știința Educația în spiritul realității Formarea conștiinței Punctele slabe ale sistemului de control Să-l ajutăm pe copil să-și depășească spaimele PARTEA A IV-A: DE LA TREI LA ȘASE ANI O schimbare în centrul universului Către vârsta rațiunii Oameni și șoareci „Cine sunt eu?” „De unde vin?” Despre Complexul Oedip Educația pentru iubire Semnificația educației sexuale Dilema părinților Până unde ar trebui să satisfacem curiozitatea copilului Despre transmiterea informațiilor referitoare la sex Rolul educativ al părinților în etapa oedipiană Identificarea Despre a fi fată Despre a fi băiat Formarea conștiinței Zorii conștiinței Disciplina Oprimat Psihologia pedepsei Dobândirea valorilor morale Dreptul de a simți PARTEA A V-A: CONCLUZII Spre viitor Tot felul de destine Lecții din laboratoarele erorilor și dezastrelor umane Lecții dintr-o instituție model Ne putem asigura împotriva nevrozei? |
Fragment:
Totul despre vrăjitoare, căpcăuni, tigri și sănătatea mentală
Fabulă A fost odată un băiețel pe nume Frankie, care urma să fie modelul de copil modern, crescut științific. Mama și tatăl lui au consultat lucrările unor experți, s-au abonat la publicațiile lucrărilor prezentate în conferințe și s-au instruit cu privire la toate obiceiurile și practcile de creștere a copiilor, care erau sacre pe vremea lor. Știau cum ajung copiii să dezvolte temeri și simptome nevrotice în primii ani de viață și, cu cele mai bune intenții din lume, au început să crească un copil care să fie lipsit – oh, atât de lipsit cât poate fi orice copil din lumea noastră – de anxietate și de tendințe nevrotice. Așa încât Frankie a fost hrănit la sân și înțărcat și învățat olița la vârsta potrivită și în maniera adecvată. I s-a pus o bonă în perioada calculată a fi cea mai potrivită pentru a nu fi traumatizat. Nu trebuie să mai spunem că a fost pregătit pentru venirea unui nou copil prin tehnicile aprobate. A primit o educație sexuală candidă și temeinică. Sursele probabile de frică au fost localizate și decontaminate sistematic de programul pus la punct de părinții lui Frankie. Au fost editate și revizuite poeziile pentru copii și basmele; șoriceii nu au fost niciodată despărțiți de cozile lor, iar căpcăunii se hrăneau cu cereale și nu cu carne de om. Vrăjitoarele și răufăcătorii practicau forme inofensive de vrăjitorie și erau ușor corijați printr-o sentință ușoară sau o dojană blândă. În lumea basmelor nu murea nimeni si nimeni nu murea în lumea lui Frankie. Când papagalul lui Frankie a fost lovit de o boală necruțătoare, cadavrul acestuia a fost îndepărtat și a fost instalat un succesor înainte ca Frankie să se fi trezit din somnul lui de după-amiază. Părinții lui Frankie nu au putut explica de ce se temea Frankie, dar Frankie avea temeri. La vârsta de doi ani, când mulți copii se tem să nu alunece pe scurgerea căzii din baie, Frankie (în mod independent și fără să fie influențat de vreun prieten inadecvat) a dezvoltat frica de a nu aluneca pe scurgerea căzii din baie. În ciuda pregătirii atente privind noua surioară, Frankie nu a fost entuziasmat de sosirea ei și și-a ocupat timpul cu cele mai nefiliale comploturi de a scăpa de ea. Printre propunerile cele mai umane cu care a venit a fost aceea de a duce copilul , înapoi la magazinul de mărunțișuri. (Și doar știți cât de temeinică fusese educația lui sexuală!) Iar aceasta nu a fost totul. La vârsta când copiii se trezesc pentru că visează urât și Frankie s-a trezit pentru că visase urât. Într-un mod de neînțeles (căci știți cum fuseseră reformați căpcăunii în camera lui Frankie), Frankie a fost urmărit în visul cel urât de un uriaș care voia să-l mănânce! Iar aceasta nu a fost totul. În pofida tratamentului milos aplicat vrăjitoarelor în educația lui Frankie, Frankie scăpa de răufăcători în felul său propriu, când inventa povești. În poveștile lui, Frankie scăpa de vrăjitoare tăindu-le capul . Care este sensul acestei fabule moderne? Ce dovedește ea? Contează cum creștem un copil? Omul de știință induce în eroare prin elementele distinctive ale noului mod, modern, de creștere a copiilor? Ar trebui să abandonăm ceea ce știm despre alimentație, educație sfincteriană, educație sexuală, considerându-le lipsite de urmări asupra sănătății mentale a copilului de care ne ocupăm? Înțelepciunea părinților și înțelegerea pe care trebuie să o manifeste ei în timpul alimentării copilului, al educației sfincteriene și sexuale pe care i-o dau, al obișnuirii cu respectarea unei discipline slujesc sănătății mentale a copilului prin alimentarea iubirii și a încredem lui în părinți și prin consolidarea unor deprinderi proprii de a-și controla nevoile corpului și impulsurile. Dar formarea în aceste direcții încă de la cea mai fragedă vârstă nu înseamnă eliminarea completă a anxietăților și îndepărtarea riscurilor omniprezente în lumea copilului și chiar în procesul de formare propriu-zis. Acest lucru nu trebuie să ne sperie – căci nu există cale de a crește copiii ferindu-i de anxietăți. Fiecare etapă a dezvoltării omului are propriile ei necunoscute, propriile pericole. Vom vedea mai târziu că nu întotdeauna este util pentru sănătatea mentală a copilului să îndepărtăm cu vigilență din mediul lui sperietorile, căpcăunii și papagalii morți. Desigur, nu vom expune în mod deliberat copilul unor experiențe traumatizante și nu vom ilustra ideea de sperietoare comportându-ne noi înșine ca niște sperietori, dar când apar sperietorile, căpcăunii și papagalii morți, este bine să ne ocupăm de ei în mod deschis și să ajutăm copilul să le facă față pornind de la același fundament. Suntem expuși riscului de a face o confuzie între două lucruri. Anxietatea în sine nu reprezintă o nevroză – nu pe baza acestor manifestări. Îi este teamă copilului de gura de scurgere a căzii de la baie? Mulți copii au această frică la vârsta de doi ani. Nu este vorba neapărat despre un semn îngrijorător. Are copilul vise urâte, în care apare un uriaș? Aproape toți copiii de vârstă preșcolară au din când în când vise tulburătoare de acest tip. Nu-i place noua lui surioară în pofida faptului că a fost bine pregătit pentru venirea ei? Pregătirea pentru sosirea unui nou-născut este esențială și ușurează situația, dar nu există un număr de explicații preliminare care să fie suficient pentru a pregăti un copil în mod adecvat pentru nou-născutul acela real și pentru experiența reală a faptului că trebuie să împartă cu el dragostea părintească. Nu scurgerea de la cada de baie, visul cu uriași sau sosirea neprielnică a unui frate creează nevroza. Sănătatea mentală viitoare a copilului nu depinde de prezența sau de absența căpcăunilor în lumea fantasmelor lui sau de detalii precum ce mănâncă un căpcăun – probabil nici de numărul sau frecvența apariției căpcăunilor. Ea depinde de soluția pe care o găsește copilul pentru problema căpcăunului. Felul în care copilul își gestionează fricile iraționale este cel care determină efectul acestora asupra dezvoltării personalității lui. Dacă frica de sperietori și de hoți și de animale sălbatice invadează viața copilului, dacă copilul se simte neajutorat și lipsit de apărare în fața pericolelor imaginare și dacă, în consecință, dezvoltă o atitudine de supunere speriată în fața vieții, atunci soluția nu este bună pot fi anticipate unele efecte asupra sănătății lui mentale viitoare. Dacă copilul se comporta ca și când ar fi amenințat din toate părțile de pericole reale și imaginare și ar trebui să fie permanent în stare de alertă și gata de atac, atunci este posibil ca personalitatea lui să fie marcată de trăsături de hiperagresivitate și de sfidare și trebuie să considerăm soluția lui ca fiind nepotrivită. Dar în mod normal copilul își depășește temerile iraționale. Și iată întrebarea cea mai fascinantă: cum reușește acest lucru? Pentru că este echipat cu mijloace de a-și depăși temerile. Chiar din al doilea an de viață el dispune de un sistem mental de o complexitate extraordinară, care îi pune la dispoziție mijloacele de anticipare a pericolului, de evaluare a pericolului, de apărare împotriva pericolului și de depășire a pericolului. Dacă acest echipament poate fi folosit cu succes de copil în a-și depăși temerile va depinde, desigur, de părinții lui, care, într-un fel, îl învață să folosească echipamentul. Aceasta înseamnă că, dacă înțelegem natura copilului în dezvoltarea sa și acele părți ale personalității lui care contribuie la găsirea soluțiilor și la instalarea sănătății lui mentale, atunci ne aflăm în cea mai bună poziție pentru a-l ajuta să-și dezvolte resursele interioare necesare pentru a face față propriilor temeri. |