Sfaturi pentru fiica mea
O carte mică despre marile evenimente ale vieții
Puterea exemplului este elementul-cheie al cărții de față: autoarea este nu doar mamă și bunică, ci și o scriitoare de succes, care-și împărtășește înțelepciunea cu talent și umor. Fiecare sfat din această colecție personală este prețios pentru orice cititoare, fie ea fiică sau mamă, care dorește să se simtă stăpână pe propria viață și să-și găsească echilibrul interior. |

25.00 23.00 RON (Stoc 0)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Detalii:
Pentru a fi fericite și a împăca cerințele vieții de familie cu cele ale unei cariere solicitante, Alexandra Stoddard ne recomandă, printre altele, să cultivăm valori precum autodisciplina, punctualitatea, independența financiară, fără a uita să savurăm bucuriile mărunte, momentele de singurătate și reflecție și ritualurile vieții de zi cu zi.. Sfaturile ne surprind adesea prin originalitate: „Călătorește cu multe bagaje″, „Nu fi punctuală, e bine să ajungi mai devreme″, ”Durerea este inevitabilă, suferința este o alegere”. Pe rând grave, haioase, îndrăznețe, nu formează o rețetă facilă, ci pun în lumină repere esențiale pe care nici o femeie care vrea să se simtă împlinită nu le poate trece cu vederea. |
Cuprins:
Mulțumiri ... 9 |
Fragment:
Găsește un loc de muncă plăcut și bine plătit* SÃ DESCOPERI CE ȚI SE POTRIVEȘTE SÃ FACI John Dewey Munca pe care alegem să o facem zi de zi devine treptat lucrarea vieții noastre. Atunci când muncim cu plăcere ne stimulăm forța vitală. Viața mea a fost modelată, îmbogățită și transformată de dragostea pe care o am pentru ceea ce fac. Lucrez pentru a avea satisfacții. Munca m-a susținut de-a lungul vieții, atât în clipele de fericire, cât și în cele mai dureroase momente. Lumea din jur nu ne datorează nimic. Noi suntem cei care datorăm lumii totul. Munca este modul nostru de a ne exprima, felul în care contribuim la această călătorie pământeană numită viață. Tu decizi care e munca ta, și ea poate fi mai mult decât un simplu job, încearcă să ai o imagine de ansamblu asupra vieții tale. Prin munca noastră restituim lumii o parte din ceea ce am primit. Recompensa provine din însăși munca pe care o facem. Lucrăm ca să creștem, să ne dezvoltăm, să descoperim noi adevăruri, să aprofundăm și să fim de ajutor. Devenim mai conștienți și mai vii dacă ceea ce facem ni se pare important și ne aduce bucurii. Dacă avem un job prin intermediul căruia aflăm mai multe despre lucrurile în care credem și despre ceea ce ne place cu adevărat, acel job ne ajută să ne autodepășim. Munca ne oferă ocazia să ne reconsiderăm felul de a gândi. În cariera mea de decorator, am învățat să creez încăperi cu o ambianță formală, în spiritul estetic al secolului al XVIII-Iea. Experiența m-a făcut să-mi dau seama că prefer un stil de viață mai relaxat, informal. A devenit țelul meu să creez interioare care să se potrivească stilului unic și nevoilor personale ale fiecărui client. Acest țel m-a condus, în cele din urmă, spre cariera actuală de scriitor și conferențiar despre cum să trăiești frumos. Așadar, potențialul nostru se dezvoltă prin ceea ce facem; suntem recompensați cu o înțelegere mai bună a adevărurilor personale și a propriei contribuții. De ce mă bucur atât de mult că munca îmi este întotdeauna la îndemână? Sunt propriul meu patron. Sunt o persoană energică. Pot pregăti o conferință sau un seminar. Pot scrie. Pot face decorațiuni și pot vinde opere de artă. Orice aș face fac cu plăcere. Sunt elevă la școala vieții, la școala adevărului. În clipele de răgaz, îi studiez pe clasici. Când călătoresc, am întotdeauna la mine o sacoșă de pânză încăpătoare, astfel încât să pot să citesc, să scriu în agendă și să continui să învăț. Este ideal să găsești un serviciu care îți place și care te susține financiar. Sute de oameni mi-au mărturisit că atunci când au un serviciu care le place – profesor, bibliotecar, instructor de yoga, consilier profesional sau dansator – au nevoie de mai puțini bani, pentru că sunt fericiți. Atunci când oamenii nu sunt mulțumiți la serviciu, vor mai mulți bani pentru că nu se simt împliniți prin muncă. Dacă nu îți place ceea ce faci, dar munca îți asigură traiul zilnic ție și celor dragi, atunci nu te afli în situația ideală; este însă onorabil să muncești pentru a supraviețui. O actriță servește la mese într-un restaurant în timp ce are audiții pentru a primi un rol. Ca job temporar este OK: faci ceea ce este necesar pentru a supraviețui. Dar această situație nu trebuie să dureze, pentru că te poate stoarce de energie și de entuziasm, te duce la un compromis total. Nu aceasta este menirea ta, este un simplu job. Dacă trebuie neapărat să faci asta, atunci îmbogățește-ți viața cu activități care să-ți hrănească sufletul. Care ar fi slujba ideală pentru tine? Ce faci ca să te apropii de acest țel? Dacă găsești o slujbă care îți acoperă nevoile financiare și care îți place întru câtva, dar nu te mulțumește pe deplin, ce faci atunci? încearcă să te bucuri din plin de ceea ce-ți place și împlinește-ți celelalte nevoi spirituale prin activități de voluntariat, hobby-uri sau petrecând mai mult timp cu familia. îți poți dezvolta acele calități pe care nu le folosești la serviciu prin activități de voluntariat care te pot îmbogăți spiritual. Ascultă-ți sentimentele. Nu te lăsa descurajată doar pentru că slujba ta nu este ceea ce sperai că va fi. Continuă să cauți ceea ce ți se potrivește. Stabilește-ți țeluri îndrăznețe. Cheia spre fericire și viață armonioasă este să găsești o slujbă care îți place și care îți oferă independență financiară. Nu rămâne pentru totdeauna sau pentru un timp îndelungat într-un job care nu te satisface. Trebuie să aspiri la o slujbă care să te facă să $nflorești, de care să fii mândră, care este pe măsura talentului, aptitudinilor, intereselor și pasiunii tale. Pentru a ne folosi energia constructiv, trebuie să căutăm slujba care ne place. Când iubim ceea ce facem, hrănim fericirea adevărată, cea interioară. Dragostea și munca, munca și dragostea se contopesc. Când iubim ceea ce facem, munca ne dă energie, nu ne vlăguiește: Caută și găsește slujba care îți permite să oferi lumii ce ai primit, pe măsură ce tu înveți lucruri noi. Nu ar trebui să muncim doar pentru a trăi, ar trebui să ne construim o viață. Prin muncă putem ajuta comunitatea din care facem parte și lumea întreagă, și putem realiza ceva durabil. Istoria ne arată că celor aleși munca le poate aduce nemurirea. Indiferent ce ți se întâmplă, dacă îți place ceea ce faci, îți vei păstra independența și, implicit, libertatea. Ca adult, este responsabilitatea ta să-ți găsești slujba potrivită și, cred eu, chiar o datorie. Făcând ceea ce-ți place, vei avea în toate o viață armonioasă. Suntem aici pentru a ACOLO UNDE GÃSEȘTI PLÃCEREA SE AFLÃ COMOARA TA; Sfântul Augustin
E mai ușor să te implici într-un proiect decât să te retragi* CÂND FAC O GREȘEALÃ, E UNA DE TOATÃ FRUMUSEȚEA! Fiorello La Guardia
Avem tendința să trecem prin viață spunându-Ie celor din jur – da, da, da; asta în timp ce ne spunem nouă înșine – ups, ups, ups. Privind înainte, avem impresia că procedăm corect. Privind înapoi, ne dăm seama că nu înțelegeam ce ne așteaptă. Un proiect poate părea interesant atunci când spunem da, însă, dacă descoperim că nu ni se potrivește, putem fi puși în situația de a pierde totul. Deseori, singura opțiune care ne rămâne este să ne retragem triști, cu mâinile goale. Învață să-ți dai seama când un da poate fi împotriva propriilor tale interese. l-am spus odată soțului meu, Peter, cu un an în avans, că voi găzdui în apartamentul nostru un dineu pentru una dintre organizațiile pe care le prezidează. Imediat după aceea, am fost invitată să țin o conferință în San Francisco în aceeași zi în care trebuia să aibă loc și dineul. Nici unul din evenimente nu putea fi reprogramat, iar eu am hotărât că viața mea profesională era mai importantă decât activitatea de gazdă. Deși l-am dezamăgit pe Peter, am plecat în California să țin discursul. El și colegii lui au organizat un cocteil în apartament, după care au luat cina la un restaurant din apropiere. Am spus da, însă m-am răzgândit atunci când a intervenit altceva. Nu te grăbi să te impici într-un proiect înainte de a evalua care ar putea fi consecințele. Concentrează-te mereu asupra propriilor priorități și responsabilități. Când sunt invitată să iau parte la evenimente sociale, știind acum că timpul dedicat familiei și profesiei mele are întâietate, spun că „voi încerca”. Încearcă să nu promiți nimic dacă nu ești sigură că dorești să faci lucrul respectiv. Iar dacă amâni sau ești nevoită să anulezi ceva, fii pregătită să te revanșezi față de persoana respectivă cu altă ocazie. E întotdeauna dificil să anulezi un eveniment deja programat, indiferent dacă e vorba de o tradiție de familie, de întâlniri periodice cu prietenii sau de o activitate de voluntariat. Ai grijă să nu fixezi trei ședințe de jogging în aceeași săptămână cu vreo prietenă. Trebuie să ai libertatea să te lași condusă de impulsul de moment – de exemplu să alergi singură sau alături de câinele tău – fără să te jenezi sau să te scuzi. Nu te lăsa implicată în conflicte la care nu vrei să iei parte. Dacă ai intrat într-o dispută cu o rudă, un prieten, cu soțul sau cu un coleg din cauza unei neînțelegeri minore, scuză-te și retrage-te. Petrece un timp cu tine însăți, pentru a-ți recâștiga pacea interioară. Nu reveni la locul conflictului dacă mai ești tentat să exagerezi, să faci reproșuri sau să spui lucruri pe care le vei regreta mai târziu. Sunt momente în care credem că știm destule pentru a ne lua un angajament care ne va schimba viața, doar ca să descoperim mai târziu cât de puține știam de fapt. Când suntem tineri, ne imaginăm că o căsătorie înseamnă nunta, hainele de gală, cadourile, petrecerile și luna de miere. Apoi, pe măsură ce trec zilele, lunile și anii, descoperim că alesul era total nepotrivit. Mulți oameni rămân captivi într-o căsnicie fără sens pentru că se tem sau le e jenă să divorțeze. Fii precaută. Fii atentă. E mai ușor să te implici în ceva decât să te retragi. Gândește-te bine înainte de a lua o decizie. TOATÃ LUMEA [ȘI PLÂNGE MEMORIA, La Rochefoucauld Gândește pozitiv: vei trăi mai mult decât un pesimist* ZUGRÃVEȘTE-ȚI PEREȚII MINȚII CU o MULȚIME DE IMAGINI FRUMOASE. William Lyon Phelps
Tu ești singurul stăpân al propriilor gânduri. Gândește-te la lucruri care îți sporesc sentimentul de bunăstare spirituală. Gândește-te la lucruri care te fac să te simți bine. Suntem ceea ce gândim în fiecare zi. Cei care gândesc pozitiv sunt conectați la propria creativitate, își folosesc resursele în mod constructiv, concentrați asupra scopului lor și asupra stării de spirit pe care și-o doresc, făcând tot posibilul să privească partea plină a paharului în orice situație. Negativiștii se simt adesea dezorientați. Gândurile negative ne rănesc, declanșează sentimente specifice, precum furia, confuzia, anxietatea, depresia sau frustrarea. Emoțiile negative, se pare, slăbesc sistemul imunitar. Psihicul afectează, într-adevăr, fizicul. Caută „negativ” în orice dicționar și vei vedea că negativismul este distructiv, periculos pentru sănătatea ta și pentru șansa ta la fericire. Gândirea negativă nu poate fi benefică, asertivă sau dezirabilă. Cei care gândesc negativ au tendința să fie triști, pesimiști, lipsiți de speranță. Le lipsește flexibilitatea gândirii pozitive, opun rezistență în loc să găsească soluții la problemele cotidiene. La câțiva ani după ce eu și Peter ne-am căsătorit, în timp ce ne petreceam vacanța pe o insulă, ne-am întâlnit cu un fost coleg de clasă al lui Peter și cu soția acestuia pentru un meci de tenis. Am presupus că este vorba despre un joc amical, la dublu mixt, între prieteni care socializează, și nu aș fi vrut să se transforme într-o competiție. Dar, în scurt timp, ne-am trezit striviți de adversari. În timp ce mergeam spre marginea terenului pentru a recupera mingile oprite lângă gard, eu și Peter ne-am zâmbit reciproc. Eram conduși cu 0-6; 0-5. Eu urmam la serviciu. Peter mi-a făcut cu ochiul și m-a încurajat în șoaptă: „Hai să-i batem.” Am câștigat acel set cu 7-5 si următorul cu 6-0 și am învins. Nu numai că am câștigat pe serviciul meu, dar am făcut și break la fiecare serviciu al lor. Am jucat la victorie. în tenis, când vrei să câștigi, trebuie să-ți imaginezi că ai învins deja. Când ești țintuit în fața unui zid, pierzând fiecare punct, o atitudine negativă poate duce la duble greșeli, erori neprovocate, lipsă de curaj. Alegerea de a gândi pozitiv ne-a dat puterea să jucăm eficient și să câștigăm meciul. Eșecul ne predispune la gândirea negativă. Nimănui nu-i place să fie respins. După ce am lucrat câțiva ani la o carte despre fericire, a trebuit să recunosc că abordarea mea era prea științifică, prea tehnică, prea impersonală. Le reproșam cercetătorilor că nu se concentrează asupra adevărului uman, că pun accentul pe suferință și boală. Cartea nu ar fi avut un aer pozitiv, chiar dacă pusesem suflet în ceea ce scrisesem. După aceea, mi-am schimbat cu totul atitudine a și am scris dintr-o perspectivă spirituală. Când am trimis manuscrisul editurii, eram mai mult decât încrezătoare, eram sigură că-l vor accepta bucuroși. Din păcate, mi-au spus că este „nepublicabil”. După atâția ani de efort susținut și de muncă intensă, am simțit că-mi irosisem timpul. Am mers să mă plimb la Stonington Point, unde îmi place să privesc bărcile care intră și ies din port. M-am așezat în locul meu preferat, pe o stâncă care se ridica deasupra valurilor, și am început să plâng, în timp ce stropii de apă purtați de vânt mi se amestecau cu lacrimile. Nu-mi rămăsese nimic din toată munca de cercetare, studiu și analiză. Două manuscrise inutile. Unde era problema? Cufundată în singurătate, suportând cu greu șocul dezamăgirii, am înțeles că țelul meu era să fac cartea despre fericire publicabilă. M-am întors acasă hotărâtă să găsesc o soluție. Nu puteam renunța. Pag. 15 – 21 |