Marii inițiați
schiță a unei istorii tainice a religiilor

Cuvânt înainte ... pag.6
Introducere în doctrina esoterică (- Starea prezentă a spiritului uman. - Conflictul Religiei cu Știința. - Idee falsă despre Adevăr și Progres. - Teosofia antică și Știința modernă. - Antichitate, continuitate și unitate în învățătura Misteriilor. - Principiile sale esențiale. - Mersul inconștient al Științelor moderne spre Teosofie. - Posibilitatea și necesitatea unei împăcări între Știință și Religie pe terenul esoteric. - Scopul acestei cărți) ... pag.9
Cartea întâi RAMA (ciclul arian)
Capitolul I Rasele umane și originile religiei ... pag.28
Capitolul II Misiunea lui Rama ... pag.42
Capitolul III Exodul și cucerirea ... pag.48
Capitolul IV Testamentul Marelui Strămoș ... pag. 53
Capitolul V Religia vedică ... pag.57
Cartea a doua KRISHNA (India și inițierea brahmanică)
Capitolul I India eroică. Fiii Soarelui și Fiii Lunii ... pag.66
Capitolul II Regele din Madura ... pag. 70
Capitolul III Fecioara Devaki ... pag. 75
Capitolul IV Tinerețea lui Krishna ... pag.79
Capitolul V Inițierea ... pag.87
Capitolul VI Învățătura inițiaților ... pag. 96
Capitolul VII Triumful și moartea ... pag. 101
Capitolul VIII Strălucirea cuvântului solar ... pag. 113
Cartea a treia HERMES (Misteriile Egiptului)
Capitolul I Sfinxul ... pag. 118
Capitolul II Hermes ... pag. 122
Capitolul III Isis. Inițierea. Probele ... pag.128
Capitolul IV Osiris. Moartea și Învierea ... pag. 138
Capitolul V Viziunea lui Hermes ... pag. 143
Cartea a patra MOISE (Misiunea lui Israel)
Capitolul I Tradiția monoteistă și patriarhii deșertului ... pag. 154
Capitolul II Inițierea lui Moise în Egipt. Fuga sa la Ietro ... pag. 162
Capitolul III Sepher Bereșit ... pag. 171
Capitolul IV Viziunea de pe Sinai ... pag. 187
Capitolul V Exodul. Pustiul. Magie și Teurgie ... pag. 189
Capitolul VI Moartea lui Moise ... pag.201
Cartea a cincea ORFEU (Misteriile lui Dionysos)
Capitolul I Grecia preistorică. Bachantele. Apariția lui Orfeu ... pag.206
Capitolul II Templul lui Jupiter ... pag.215
Capitolul III Sărbătoarea dionisiacă în valea Tampa ... pag.221
Capitolul IV Evocarea ... pag.228
Capitolul V Moartea lui Orfeu ... pag.234
Cartea a șasea PITAGORA (Misteriile din Delphi)
Capitolul I Grecia în secolul al VI-lea (î.Hr) ... pag.246
Capitolul II Anii de călătorie. Samos. Memphis. Babilon ... pag.251
Capitolul III Templul din Delphi. Știința apolliniană. Teoria divinației. Pithonisa. Theoclea ... pag.263
Capitolul IV Ordinul și învățătura ... pag.283
Institutul pitagorician. încercările ... pag.286
Primul grad - Pregătirea. Noviciatul și viața pitagoriciană ... pag.290
Gradul al doilea - Purificarea. (Katharsis) Teogonia sau știința numerelor sacre ... pag.295
Gradul al treilea - Perfecțiunea. (Teleiothes). Cosmogonia. Știința sufletului. Istoria terestră și cerească a Psychei ... pag.305
Gradul al patrulea - Epifania ( Vederea de sus) Inițiatul și femeia inițiată. Iubirea și căsătoria. ... pag331
Capitolul V Școala lui Pitagora și destinul său. Familia lui Pitagora. Revoluția din Crotona. Sfârșitul Maestrului ... pag.346
Cartea a șaptea PLATON (Misteriile din Eleusis)
Capitolul I Tinerețea lui Platon și moartea lui Socrate ... pag.359
Capitolul II Inițierea lui Platon și filosofia platoniciană ... pag.368
Capitolul III Misteriile din Eleusis ... pag. 376
Cartea a opta IISUS (Misiunea lui Christos)
Capitolul I Situația lumii la nașterea lui Iisus ... pag.395
Capitolul II Maria. Copilăria lui Iisus ... pag.407
Capitolul III Esenienii. Ioan Botezătorul. Ispitirea ... pag.416
Capitolul IV Viața publică a lui Iisus. Învățătura populară și cea esoterică. Minunile. Apostolii. Femeile ... pag.431
Capitolul V Lupta cu fariseii. Fuga în Cesareea. Schimbarea la Față ... pag.443
Capitolul VI Ultima călătorie la Ierusalim. Promisiunea. Cina cea de taină, procesul, moartea și învierea ... pag.454
Capitolul VII Împlinirea promisiunii. Templul ... pag.480
pag. 23-24
Aceste observații sunt
suficiente pentru a demonstra că știința și spiritul modern pregătesc,
fără a ști și fără a voi, reconstituirea teosofiei antice cu
instrumente mai precise și pe o bază mai solidă. După cuvântul lui
Lamartine, omenirea e un țesător care lucrează în urmă la țesătura
timpurilor. Va veni o zi în care, trecând de cealaltă parte a pânzei, ea
va contempla tabloul magnific și grandios pe care îl va fi țesut de-a
lungul secolelor cu propriile sale mâini, fără a vedea altceva decât
dezordinea firelor împletite pe dos. În acea zi, ea va saluta Providența
manifestată în ea. Atunci se vor confirma cuvintele unei scrieri
ermetice contemporane și ele nu vor părea prea îndrăznețe celor care au
pătruns destul de profund în tradițiile oculte, pentru a întrezări
minunata lor unitate: ”Doctrina esoterică nu e doar o știință, o
filosofie, o morală și o religie. Ea e știința, filosofici, morala și
religia, din care toate celelalte nu sunt decât niște pregătiri, niște
degenerescențe, expresii parțiale sau false, fie că merg spre ea, fie că
decurg din ea”.
Departe de mine gândirea deșartă că aș fi dat despre această știință
a științelor o demonstrație completă. Ar fi necesar pentru aceasta
întregul edificiu al științelor cunoscute și necunoscute, reconstituite
în cadrul lor ierarhic și reorganizate în spiritul esoterismului. Tot ce
sper să fi dovedit este că doctrina Misteriilor este izvorul
civilizației noastre; că ea a creat marile religii, atât ariene, cât și
semitice; că creștinismul conduce acolo neamul omenesc, prin rezerva sa
esoterică și că știința modernă spre aceasta tinde în mod providențial,
prin totalitatea mersului său; că în sfârșit ele vor trebui să se
întâlnească acolo, ca într-un port de joncțiune și să-și găsească acolo
sinteza.
Se poate spune că pretutindeni, unde se găsește un fragment din
doctrina esoterică, ea există în mod virtual în totalitatea sa. Căci
fiecare din părțile sale presupune și le zămislește pe celelalte. Marii
înțelepți, adevărații profeți au posedat-o cu toții, iar cei din viitor o
vor poseda, ca și cei din trecut. Lumina poate fi mai mult sau mai
puțin intensă, dar e tot aceeași lumină. Forma, detaliile, aplicațiile
pot varia la infinit; fondul, adică principiile și scopul, niciodată.
Vom mai găsi în această carte un fel de dezvoltare gradată, o revelație
succesivă a doctrinei în diferitele sale părți și aceasta prin marii săi
inițiați, dintre care fiecare reprezintă una din marile religii, care
au contribuit la constituirea omenirii actuale și a căror suită
marchează linia de evoluție descrisă de ea în ciclul prezent, începând
cu Egiptul antic și cu primele timpuri ariene. O s-o vedem deci ieșind
nu dintr-o expunere abstractă și scolastică, ci din sufletul contopit al
acestor mari inspirați și din acțiunea vie a istoriei.
În această serie, Rama ne face să vedem doar incinta templului,
Krishna și Hermes ne dau cheile, Moise, Orfeu și Pitagora ne arată
interiorul, iar Iisus Christos reprezintă însuși sanctuarul.
Această carte a ieșit în întregime dintr-o sete arzătoare după un
adevăr superior, total, etern, fără de care adevărurile parțiale nu sunt
decât o amăgire. Aceia mă vor înțelege, care au ca și mine conștiința
că momentul prezent al istoriei, cu bogățiile lui materiale, nu e decât
un trist deșert din punct de vedere al sufletului și al aspirațiilor
sale nemuritoare. Ora este dintre cele mai grave și consecințele extreme
ale agnosticismului încep a se face simțite prin dezorganizarea
socială. E vorba pentru Franța ca și pentru Europa de-a fi sau a nu fi. E
vorba de a așeza pe baze indestructibile adevărurile centrale,
organice, sau de a cădea definitiv în abisul materialismului și al
anarhiei.
Atât Știința, cât și Religia, cele două păzitoare ale civilizației,
și-au pierdut amândouă darul suprem, magia lor, aceea a unei mari și
puternice educații. Templele Indiei și ale Egiptului au produs pe cei
mai mari înțelepți ai Pământului.