Cele nouă trepte

Cititorul va avea în mână o carte care îl va plimba printr-un univers miraculos al întrupării, al genezei unui om, la care concură Cerul și Pământul cu energiile lor și mai ales cu fantasticele lor lumini înscrise într-o fascinantă policromie. Va vedea cum mama este în centrul preocupărilor întregului Univers, căreia îi încredințează în dar miraculoasa povară a zămislirii ființei omenești. Va vedea cum abdomenul mamei este încontinuu străfulgerat de lumini trimise din tăriile Cerului și incandescența Pământului, va descoperi cât de necesar este dialogul cu ființa aflată pe cale renăscândă, cât de importante sunt sentimentele de iubire ale ambilor părinți pentru sănătatea și viitorul noului venit. (Dumitru Constantin-Dulcan)

* * *

După o îndelungată explorare a universului vieții de apoi, Anne Givaudan și Daniel Meurois au avut posibilitatea să intre în contact cu ceea ce am putea numi existența de dinaintea nașterii.
Printr-o metodă de proiectare a conștiinței care le este familiară, au urmărit, în timpul celor nouă luni de sarcină, itinerarul Rebecăi, un suflet ce se pregătește să își îmbrace trupul carnal.
Zi de zi, săptămână de săptămână, au notat în mod fidel multiplele metamorfoze ale ființei care se întrupează.
Asemenea unui reportaj, mărturia lor trasează diversele modificări fizice și psihice prin care trece ființa în pântecele mamei și în lumile ce duc spre acesta.
În consecință, autorii propun o nouă abordare cu privire la viața fetală și la procesul de reîntrupare. Printr-un stil simplu și direct, prin originalitate și prin informațiile furnizate, această carte se adresează nu doar celor ce au dat naștere unui copil sau se pregătesc pentru aceasta, ci tuturor celor ce consideră viața un permanent miracol.

* * *

Daniel Meurois și Anne Givaudan sunt autorii, de origine franceză, a numeroase cărți de spiritualitate. Subiectele abordate de ei fac totodată și tema conferințelor și seminariilor pe care le organizează. Scrierile lor au fost traduse în numeroase limbi și au devenit bestselleruri mondiale. Au publicat împreună, dar și individual, cărți care nu trebuie să lipsească din biblioteca niciunui cititor interesat atât de domeniul dezvoltării personale, cât și de cel al evoluției spirituale.

* * *

Noua Spiritualitate este emanația unei Noi Științe care s-a conturat îndeosebi către sfârșitul secolului abia încheiat. Sunt aduse tot mai multe argumente care pledează pentru originea spirituală a Universului.
Viziunea materialistă asupra lumii a permis crearea unei civilizații tehnologice avansate, cu indubitabile avantaje pentru ameliorarea condiției umane. În același timp însă filosofia care a motivat-o nu a reușit să evite actuala criză globală. Suntem tot mai nesiguri pe destinul nostru, mai angoasați, mai aproape de autodistrugere.
Colecția noastră se deschide, așadar, tuturor cărților menite să propună o soluție de ieșire din impasul lumii contemporane, să avanseze o ipoteză coerentă sau să adauge o nouă valență demersului spre o lume mai bună.
Nimic nu se va schimba în drama lumii actuale dacă rămânem la aceeași gândire. Acesta este motivul pentru care toți comentatorii fenomenului social optează pentru o Nouă Spiritualitate. Respectul pentru viață, nevoia de schimbare a fiecăruia dintre noi în acord cu Legea fundamentală a Universului, care postulează înfăptuirea binelui, a frumosului, a armoniei, și nu a urii și a dezbinării, constituie esența Noii Spiritualități. (Dumitru Constantin-Dulcan)

Cuvânt înainte de DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN 9
Câteva considerații după scriere și înainte de lectură 15
Prolog 19

Capitolul I
OCTOMBRIE 27
Capitolul II
NOIEMBRIE 51
Capitolul III
DECEMBRIE 81
Capitolul IV
IANUARIE 105
Capitolul V
FEBRUARIE 133
Capitolul VI
MARTIE 157
Capitolul VII
APRILIE 191
Capitolul VIII
MAI 213
Capitolul IX
IUNIE 237

Oceanul din privirea prietenei noastre scânteiază și înțelegem astfel că dorește să abordeze un subiect ce își aștepta momentul.
S... începe printr-un râs cristalin de copil, apoi se afundă într-o liniște adâncă, ce sugerează o întoarcere în sine:
- Nu știu cu ce să încep. Aș dori să vă vorbesc despre Dumnezeu pentru că mi-e teamă de ceea ce El devine în limbajul oamenilor, adică o armă a sectelor și a fanatismului, un pretext pentru a ridica bariere. Nu îmi este frică să afirm: cred în Dumnezeu, dar nu în acel Dumnezeu humanoid, limitat și limitativ, așa cum și-L imaginează majoritatea pe Pământ. Dumnezeul de Care m-am apropiat în această lume din care vin nu are nimic ce poate fi rezumat într-un nume sau într-o frază. El este o bulversantă și incredibilă energie a dragostei ce se poate manifesta într-o infimă părticică a Universului. El este o conștiință care se impregnează în tot, în care ne naștem și creștem. El este astfel total indisociabil de noi toți. Prefer să nu Îl numesc și să Îl văd în tot și în toate. Puteți să vorbiți despre deism sau panteism, nu contează; este o viziune care generează fericire în inima mea... și oare nu este fericirea scopul fiecărei vieți?
Cam atât despre mine și despre cei ce rămân prietenii mei în lumea din care vin. Ceea ce mi se pare important să vă mai spun este că un ghid nu impune niciodată o viziune strictă despre Dumnezeu. Chiar ateismul este admis și respectat ca stadiu inevitabil, câteodată indispensabil, pe drumul trezirii conștiinței. Ceea ce voi numiți moarte nu îndepărtează toate vălurile din fața conștiinței. Fiecare avansează în ritmul său, ghidat de propriul curaj și de liberul arbitru. Trebuie știut că un suflet ce se întrupează poate alege în mod deliberat ateismul... uneori în contrapartidă a excesului anterior. Am fost învățată că un misticism excesiv poate conduce la o asemenea atitudine. Înainte de a-și găsi punctul de echilibru, un suflet are nevoie câteodată să experimenteze extremele. Există tot atâtea cazuri câți oameni, dar ar fi nedrept să judecăm maturitatea unui suflet după credință sau ateism. Doar limpezimea inimii contează, nu filosofia sau religiozitatea afișate.
Am o prietenă foarte dragă care se întrupează acum pe Pământ. Voința ei este de a refuza orice noțiune de Dumnezeu. Are nevoie să experimenteze această viziune asupra lumii pentru o vreme, fiindcă într-o existență precedentă nu putea admite alte perspective asupra vieții în afara celei ce îi aparținea. Acum va lupta împotriva intoleranței din sufletul ei.