2. Multe drumuri nestrăbătute
„Pentru a străbate zilele, firile oarecum
nervoase, cum era a mea, dispun, ca și automobilele, de «viteze» diferite.
Există zile abrupte și dificile, pe care le urci într-un timp infinit, ai zile
în pantă pe care le cobori în goană și cântând.'' -
Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut
Tulburarea de deficit de atenție este definită
de trei caracteristici importante, dintre care oricare două sunt suficiente
pentru a fi pus diagnosticul: capacitate de concentrare mică, un control al
impulsurilor slab și hiperactivitate.
Semnul distinct al ADD este o „deconectare'' automată și nedorită, o
frustrantă lipsă de prezență a minții. Cineva cu ADD își dă seama brusc că n-a
ascultat nimic din ce auzea, că n-a văzut nimic din ce privea, că nu își amintește
nimic din lucrurile asupra cărora încerca să se concentreze. Pierde informații și
indicații, rătăcește obiecte și se chinuie să urmărească firul unei discuții.
Deconectarea creează greutăți de ordin practic și interferează cu capacitatea
de a găsi bucurie în viață. „N-am trăit niciodată experiența continuă și
completă a muzicii'', mi-a mărturisit un profesor de liceu. „Mintea mea
începe să rătăcească după doar câteva acorduri. Mi-e greu chiar și să ascult un
cântec scurt la radioul din mașină.'' Senzația este una a desprinderii de
realitate, aproape o separare prin dezmembrare de prezentul fizic. „Mă simt ca
o girafă umană, ca și cum capul îmi plutește într-o altă lume, mult mai sus
decât corpul'', a descris un bărbat senzația.
Absența mintală e una dintre cauzele slabei capacități de concentrare și a ușurinței
de a cădea pradă distragerilor care îl chinuie pe adultul sau copilul cu ADD,
mai puțin în cazul activităților care îi oferă motivație și interes sporit. Se
manifestă aproape ca o lipsă activă a spiritului de observație, ca și cum
cineva se străduiește intenționat să nu fie atent la ce se află în jur. Mi s-a
întâmplat să îi fac un compliment soției pentru o nouă decorațiune din living,
iar ea să-mi spună că obiectul în cauză se află acolo de luni sau chiar ani
întregi.
Distragerile hrănesc haosul. Hotărăști să îți faci ordine în camera care de
obicei arată ca devastată de o tornadă. Ridici o carte de pe podea și te îndrepți
spre raft ca s-o pui la loc. În vreme ce faci asta, observi că cele două volume
de poeme de William Carlos Williams nu sunt unul lângă altul. Uiți tot ce-i pe
podea și iei în mână unul dintre volume ca să-l pui lângă celălalt. Întorci o
pagină și începi să citești un poem. Descoperi o trimitere clasică, una care te
îndeamnă să-ți consulți ghidul de mitologie greacă, iar de-aici ești cu totul
pierdut, pentru că o trimitere te duce la alta. O oră mai târziu, ți-ai
satisfăcut pe moment interesul pentru mitologia clasică și te întorci la
sarcina pe care ți-o propuseseși inițial. Cauți șoseta lipsă dintr-o pereche,
dispărută poate pe vecie, când alt articol de îmbrăcăminte de pe podea îți
amintește că ai rufe de spălat până se lasă seara. în vreme ce cobori la parter
cu coșul de rufe sub braț, sună telefonul. Planul de a-ți face curat în cameră
este sortit eșecului.
Ce lipsește cu desăvârșire din mintea cu ADD este o schiță pentru ordine, un
model mintal pentru ce înseamnă ordine. |