Micul ghid al mitologiei hinduse

Miturile, așa cum au ajuns ele la noi în perioada actuală, reprezintă un sui generis amalgam care a fost conceput în timp din elemente reale (revelații) și din elemente imaginare (adăugiri personale și devieri de la revelațiile inițiale autentice), la care se adaugă denaturări ulterioare ale ambelor categorii. Unele dintre aceste revelații dăruite de Ființa Supremă (Dumnezeu Tatăl) diferitelor Sale aspecte și manifestări, care fără îndoială că sunt autentice, sunt oferite oamenilor prin intermediul unor legende și alegorii care au rolul sa explice pe înțelesul tuturor misterele infinitelor Forțe Divine ce alcătuiesc Universul manifestat și nemanifestat.

Introducere ... 3

Brahman ... 26
Varuna ... 30
Prajapati ... 33
Indra ... 34
Apsara ... 40
Gandharva ... 41
Agni ... 42
Surya ... 44
Yama ... 48
Soma ... 50
Aditi ... 52
Daksha ... 54
Brahma ... 60
Sarasvati ... 66 Gayatri ... 68
Vishnu ... 70
Lakshmi ... 78
Kama ... 82
Rama ... 84
Sita ... 90
Hanuman ... 94
Krishna ... 100
Radha ... 110
Balarama ... 114
Kalki ... 116
Mohini ... 118
Shiva ... 124
Rudra ... 132
Shiva Lingam ... 136
Mahakala ... 140
Ardhanarishvara ... 142
Nataraja ... 148
Shakti ... 150
Parvati ... 152
Durga ... 156
Anapurna ... 160
Ganga ... 162
Ganesha ... 166
Skanda - Kartikeya ... 172

INDRA În timpurile vedice, Indra era cunoscut ca fiind regele tuturor zeilor. El era conducătorul Deva-șUor, zeul războiului, zeul fulgerului și al furtunii, cel mai mare dintre războinici și cel mai puternic dintre toate ființele. Era apărătorul zeilor și al întregii omeniri împotriva forțelor răului. Indra era considerat un zeu solar, ce străbătea cerurile în caleașca sa aurită. Cel mai adesea era însă cunoscut ca zeu al fulgerului, mânuind cu iscusință și putere arma celestă, Vajra (fulgerul). Indra este și cel care mediază manifestarea în sfera pământească a sublimelor energii celeste de care Pământul are mereu nevoie. Totodată, el este protectorul și inspiratorul plin de înțelepciune al aspiranților sinceri ce sunt plini de curaj și puritate., încă din vechime, Indra a rămas pentru oameni un model mereu viu de eroism, temeritate și virilitate divină. Indra le ajută pe ființele umane ce sunt pline de iubire și de erotism rafinat să descopere deliciile elixirului tainic, soma. El face să se trezească și să se manifeste în ființă izvorul fecundității superioare. Printre altele, Marele Zeu avea puterea de a reînvia războinicii uciși în luptă. Indra este considerat a fi unul dintre cei mai importanți zei ai perioadei vedice. Acest fapt este evidențiat și de numărul mare de imnuri din Veda-e (aproximativ 250) ce sunt închinate lui Indra, el având tocmai de aceea, dintre toți zeii vedici, cele mai multe imnuri care îi sunt dedicate. Numai cei inițiați știu ca Indra are rangul cel mai înalt în ierarhia celesta și este cel mai puternic dintre zeii vedici.

KRISHNA

Krishna, ocupă în panteonul hindus un loc important, fiind considerat a fi o manifestare a lui Dumnezeu (Bhagavan). El simbolizează pentru adoratorii săi iubirea divină (prema), frumusețea divină (rupa) și acțiunea detașată, fascinantă (lila). De-a lungul timpului, Krishna a fost adorat sub diferite forme. Jucăușul copil Krishna este cel care îndeplinește dorințele benefice și oferă protecție, tânărul Krishna este iubitul divin, cosmic, iar înțeleptul luptător Krishna este învingătorul demonilor, cel care înlătură toate limitările. Conform hinduismului, Krishna este al optulea avatar al lui Vishnu. în conformitate cu toate dicționarele standard, cuvântul „krishna" înseamnă „negru" în sanscrită, în iconografia indiană marele avatar apărând în mod frecvent cu pielea de culoare neagră sau albastră, în comparație cu celelalte personaje mitice, care sunt reprezentate cu pielea deschisă la culoare.
Viața și învățătura sa este redată în numeroase lucrări. Primele menționări despre Krishna apar în poemul Mahabharata, ce conține faimoasa Bhagavad Gita. Cultul lui Krishna s-a răspândit ulterior, acesta fiind descris în diverse Purana-e, cum ar fi Vishnu Purana, culminând cu cele 1.000 de versuri din Bhagavata Purana și cu poemul Gita Govinda. Krishna este ușor de recunoscut în reprezentările sale: în murti-uri apare cu pielea de culoare neagră sau întunecată, pe când imaginile moderne ii prezintă ca având pielea de un albastru închis. El este adeseori reprezentat purtând un dhoti galben de mătase și o coroană din pene de păun. Descrierile cele mai răspândite îl înfățișează ca fiind băiat mic sau tanar într-o postură relaxată, cântând la flaut. În aceasta ipostază, cunoscută sub numele de tribhangi mudra, ține un picior îndoit în fața celuilalt.