Sri Ramana Gita – cântarea Sfântă a Domnului Ramana
Știința lui Brahman și Scriptura Yoga
Nota traducătorilor ... xiii
Cuvinte lămuritoare pentru cititor ... xvii
Traducerea prefeței sanscrite (Upodghata) ... xxi
Prefață la ediția a cincea ... xxv
Prefață la prima și a doua ediție ... xxvii
Introducere (la prima ediție) de Grant Duff xxix
Gangele Ramana Gita ... xxxiii
1. Despre importanța meditației (upasana) ... 3
2. Cele trei căi ... 7
3. Datoria supremă ... 9
4. Jnana [Iluminarea, Cunoașterea Absolută] - Natura ei ... 13
3. Știința Inimii spirituale ... 15
6. Controlul minții ... 19
7. Interogarea Sinelui. Competență și constituenți ... 23
8. Despre etapele vieții ... 29
9. Despre tăierea nodului ... 33
10. Despre societate ... 37
11. Despre compatibilitatea dintre Jnana si siddhis ... 41
12. Despre Shakti ... 47
13. Femeia poate să acceadă la sannyasa ... 55
14. Jivanmukti ... 59
15. Despre sravana, manana și nididhyasana ... 63
16. Despre Bhakti ... 67
17. Despre atingerea stării de Jnana ... 71
18. Despre gloria celor desăvârșiți ... 75
Glosar ... 83
Bibliografie ... 91
A doua întrebare: 5. Oare studiul scripturilor este suficient pentru cei dornici de cunoaștere să obțină eliberarea, sau este necesară și o practică spirituală conformă cu prescripțiile Maestrului?
A treia întrebare: 6. Cum poate să-și dea seama un sthitaprajna [cel a cărui Cunoaștere este fermă - Jnana] că este deja în această stare? Oare din faptul că știe că este deplin iluminat, sau pentru că nu mai este conștient de lumea obiectivă?
A patra întrebare: 7. Prin ce indiciu cel instruit poate să recunoască un jnani (cel care a obținut Cunoașterea Absolută)?
A cincea întrebare: 8. Oare Samadhi (absorția totală a minții în Sine) conduce doar la Jnana (Cunoașterea Absolută), sau aceasta poate să confere și fructul material al unei dorințe anterioare?
A șasea întrebare: 9. Dacă practici yoga pentru a-ți atinge un scop dorit și devii un sthitaprajna, acea dorință se îndeplinește sau nu?
10. Auzind aceste întrebări puse de mine pentru a-mi elimina îndoielile, Bhagavan Sri Ramana Maharshi, în toată măreția grației Sale, a răspuns după cum urmează.
Răspuns la prima întrebare: 11. Doar prin fixarea completă în Sine [indiferent de metodă] poți să te eliberezi de toate limitările. Capacitatea de a distinge între real și ireal conduce [doar] la detașare. 12. Jnani este de nepătruns; El este fixat mereu doar In Sine. El nu consideră universul ireal sau ca fiind diferit de TU însuși.
Răspuns la a doua întrebare: 13. Căutătorul cunoașterii nu-și poate atinge scopul doar prin studiul scripturilor. Fără upasana (meditație, devoțiune constantă față de Sine), el nu poate atinge această țintă; asta este sigur. 14. Experimentarea [temporară a] stării naturale pe timpul practicii spirituale este numită upasana; atunci când această stare devine fermă și permanentă, ea însăși este numită Jnana. 15. După ce ai înlăturat obiectele percepute prin simțuri, rămâi în adevărata ta natură, ca flacără a Jnana. Această stare de a fi se numește Sahaja Sthiti (starea naturală).
Răspuns la a treia întrebare: 16. Un jnani își dă seama cu certitudine că este un jnani în acea stare naturală și fermă [în care se află], prin acea Liniște Supremă eliberată de toate vasanas [^predispoziții sau tendințe ale minții acumulate în viețile anterioare și care se manifestă în viața curentă].
Răspuns la a patra întrebare: 17. Din faptul că cineva se comportă la fel cu toate ființele se poate concluziona că El a atins Jnana, [adică este un jnani).
Bhagavan:
15. Cu toate că cel Suprem se mișcă datorită propriei Sale Shakti supreme, El este de fapt neclintit. Numai înțeleptul poate să înțeleagă acest mister profund. [Numai în starea ta naturală poți sesiza acest mare adevăr, acela că imuabilitatea, activitatea și creația sunt atribute doar ale Aceleiași Puteri Supreme, Unica Existență, Conștiința Pură.]
16. Acțiunea, prin ea însăși este activitate, și activitatea poartă numele de Shakti. Persoana Supremă (Ishwara) a creat tot ce vedem prin puterea Sa latentă, Shakti.
17. Activitatea este de două Muri:pravritti (manifestarea) și nivritti (resorbția). Textul Vedic, „Unde totul (sarvam) devenise (abhoot) Atman însuși", se referă la nivritti.
18. Așadar, cuvântul „sarvam" („totul"), se referă la întreaga manifestare a lumii fenomenale, percepută atâta timp cât există concepția duală. Cuvântul „abhoot" (devenise) implică un oarecare fel de activitate.
19. Expresia specifică „Atman însuși" arată că multitudinea de lucruri diverse născute din Atman, la final trebuie să se resoarbă tot în Atman.
20. O, cel mai bun între oameni, fără Shakti Ființa
nu poate fi înțeleasă. Shakti are două nume, vyapara (activitate) și ashraya
(Fundament). [Fără Shakti ca Fundament nu poți fi conștient de Sine. Prin
neîntrerupta interogație „Cine sunt eu?", mintea se interiorizează și
devine conștientă de Sine.]
21. Cei învățați spun că lucrarea, cum ar fi creatia,
susținerea și disoluția Universului, este vyapara (uctlvltBte), O, cel mai bun
între oameni, ashraya (Fundamentul) nu este altceva decât Ființa [Sinele].
22. Pentru că Ființa [Sinele], este Ea însăși totul, Ea nu depinde de nimic altceva. Cel care înțelege pe Shakti atât ca activitate, cât și ca Fundament, doar El cunoaște. [Dumnezeu este atât manifestat (prin Shakti, ca activitate), cât și nemanifestat (prin Shakti, ca Fundament). Asta înseamnă o înțelegere completă a Sa.] [TALKS 446]
23. în absența activității, nu poate exista diversitatea [lumii fenomenale] pentru Sat (Ființă). Dacă Satta [Natura Ființei] ar fi altceva decât Shakti, atunci nu ar mai apărea niciun fel de activitate.
24. Dacă în decursul timpului ar trebui să se întâmple marea disoluție a universului, această activitate, se cufundă, ca să zicem așa, în Ființă [adică în Sine] fără nicio deosebire.
25. Fără Shakti, nimic din această activitate nu ar mai exista vreodată, nici creație și nici percepția constând din triada: cunoscător, cunoscut și cunoaștere.
26. Acea Shakti unică și transcendentă este cunoscută prin două nume: Ființă [Sine], ca Fundament și activitate, datorită lucrării creației.