EXISTENŢA LUMILOR INVIZIBILE Marii iniţiaţi ai timpurilor îndepărtate transmiteau discipolilor, iar marile lumini ale lumii spirituale transmit astăzi celor chemaţi că în natura care ne înconjoară sunt o mulţime de materii eterice, de diferite grade, a căror fineţe este atât de mare încât simţurile noastre nu ni le pot revela. Aceste materii sunt animate de unde vibratorii, altele decât cele ce animă materia vizibilă, palpabilă, că în sânul acestor materii există o infinitate de vieţuitoare, cu aceeaşi compoziţie ca şi mediul în care trăiesc. Aceste afirmaţii, ca şi multe altele, sunt primite în prezent de lumea savantă cu neîncredere, ba chiar cu ironie - de ce nu li se poate arăta existenţa acestor materii şi forţe, de ce nu pot fi văzute, auzite, pipăite de toţi oamenii?
La această întrebare se răspunde astfel: lumea hiperfizică, cu materiile şi forţele ei, nu poate fi văzută, simţită, cunoscută pentru că oamenii nu au deocamdată la dispoziţie decât organele de simţuri necesare lumii fizice. Se adaugă: e drept că tot omul are în fiinţa lui, pe lângă organele de simţuri fizice, şi alte simţuri, ce se impresionează de prezenţa materiilor invizibile şi a fiinţelor acestor medii hiperfizice, dar aceste simţuri dorm, sunt latente în fiinţa noastră. Atunci când aceste simţuri superioare vor fi puse în activitate, chemate la viaţă, numai atunci omul va putea deveni un medium şi va auzi, simţi, vedea şi alte materii şi fiinţe, animate de alte forţe decât cele fizice. Cu alte cuvinte, în lumile hiperfizice se petrece ceea ce se petrece cu un om născut orb. El va auzi sunetele, va simţi cald sau rece, va pipăi lucrurile moi sau tari din lumea fizică, dar nu va avea nicio idee despre ce înseamnă roşu, albastru sau verde. În mintea lui, peisajele, perspectivele, culorile nu pot fi definite pentru că nu a avut niciodată organul capabil să primească vibraţiile luminii, care, ajunse la creier, să se transforme în noţiuni de culori şi forme. În mintea orbului din naştere, asemenea lucruri nu provoacă nicio noţiune corespunzătoare, însă, cu toate că el nu le vede, ele există. Faptul că mare parte a omenirii nu vede fiinţele şi materiile din lumile hiperfizice nu este un argument că ele nu există.
Dacă, printr-o minune sau printr-o intervenţie chirurgicală, un orb din naştere şi-ar căpăta vederea, el n-ar pricepe nimic iniţial, ar rămâne uluit; dar încetul cu încetul, făcându-şi educaţia vizuală şi iniţială a imaginilor sosite în creier, ajunge să ia pe deplin cunoştinţă şi de acest domeniu necunoscut lui până atunci. Acelaşi lucru se întâmplă cu orice om care ar căpăta vederea spirituală. Dacă, graţie unor evenimente neprevăzute, unei educaţii speciale, omul ajunge să-şi dezvolte simţurile superioare, ale lumilor hiperfizice, atunci el va vedea forme şi Va auzi sunete pe care nu le va înţelege la început; însă încetul cu încetul, obişnuindu-se cu ele, va începe sa le distingă, să le înţeleagă. Pentru cunoaşterea acestei lumi invizibile se cer ani întregi de observaţii şi o educaţie continuă. |
Adevăr Divin
