Mintea umana viseaza ca este o fiinta umana

Deoarece ești o ființă spirituală, în experimentarea stării de a fi cine ești cu adevărat vei trăi cea mai mare bucurie. Toată agitația minții are rolul de a evita acest vid psihic. Cu toate acestea, atunci când accepți că tu ești toate gândurile, temerile, durerile, suferința și lipsa de încredere, mintea se calmează. În acel loc tăcut - în „vidul psihic'' al minții tale - te vei întâlni pe tine însuți. Acolo, în conștiința ta, vei trăi experiența de a fi o ființă completă: trup, minte și spirit.

Dacă starea ființei tale este unitatea, de ce te separi mental de experiențele tale umane, interioare și exterioare?
Ideile false la care aderi îți produc experiențe emoționale negative. Atunci când primești critici, imaginea ta de sine se simte atacată sau ofensată. În funcție de cine îți aduce critici, mintea egotică poate declanșa o reacție defensivă sau agresivă din partea ta. Deoarece nu îți place ceea ce simți, dai curs tendinței minții de a respinge aceste emoții. Mintea egotică se disociază de reacția emoțională pentru că interpretează critica ca o amenințare la adresa identității tale. Mintea egotică este acea parte a minții tale care se separă în timpul procesului de gândire și se revendică ca fiind ființa ta umană. Refuzul de a-ți accepta gândurile și emoțiile negative devine sursa conflictelor interioare. Aceasta este experiența umană obișnuită. Provocarea constă în a accepta viața așa cum este, dat fiind că aceasta nu se află sub controlul tău, și în a te accepta pe tine așa cum ești, întrucât ceea ce ești se află sub controlul tău.

Ce înseamnă să te accepți așa cum ești?
Să admiți, în primul rând, că reacțiile minții și reacțiile emoționale sunt mai mult decât simple exprimări ale experienței umane personale, fiind parte integrantă a naturii sau condiției umane. Aceste reacții sunt experimentate în mod similar de toți oamenii, indiferent de circumstanțele individuale. În al doilea rând, atunci când accepți că tu ești gândurile și emoțiile tale, renunți să te mai distanțezi mental de ele. Când separarea la nivelul minții încetează, mintea se eliberează de conflicte. într-o minte liberă, gândurile și emoțiile sunt percepute ca experiențe trecătoare. Acceptarea și integrarea propriei stări umane te eliberează de suferința condiției umane.

Capitolul I
ATENŢIA 8

Capitolul II
O VOCE DIN MINTEA UMANĂ PRETINDE CĂ ESTE O FIINŢĂ UMANĂ 28

Capitolul III
TEHNOLOGIA EMOŢIEI 83

Capitolul IV
EFECTUL CREDINŢELOR: CUM GÂNDURILE ŞI EMOŢIILE TALE ÎŢI CREEAZĂ REALITATEA 135

Capitolul V
ILUZIA TIMPULUI 191

Capitolul VI
EXPLORAREA CONEXIUNILOR PROFUNDE: UNITATE, POLARITATE ŞI TRANSFORMAREA INTERIOARĂ 241

Capitolul VII
DECIZIILE CONŞTIENTE ŞI STĂRILE DE A FI 297

Capitolul VIII
REÎNNOIREA CUNOAŞTERII PRIN EXPERIENŢĂ 341

Capitolul IX
CALEA SEPARĂRII S-A ÎNCHEIAT, DESCHIZÂND DRUMUL CĂTRE UN NOU ÎNCEPUT - FIINŢA REUNITĂ 386

Capitolul X
ÎNCHEIERE 429

Pentru a funcționa în lume este necesar să ai un ego și o identitate. Vocea acestei identități se rezumă la gânduri despre tine, însă aceste gânduri nu îți reflectă natura reală. Cu toate acestea, nu este suficient să fii conștient de prezența acestei voci dacă nu examinezi valabilitatea a ceea ce îți transmite și dacă nu încetezi să îi acorzi credibilitate. Realizând adevărul despre vocea din minte, poți pune capăt suferinței din tine.

Î: Vocea din minte reprezintă manifestarea egoului?
R: Da. Vocea care aspiră să fie acceptată și ascultată de către ființa ta interioară poate fi recunoscută ca fiind manifestarea egoului. Gândurile negative generează emoții negative, iar emoțiile negative conduc la comportamente negative, care, la rândul lor, produc alte gânduri, emoții și comportamente negative. Din cauza experiențelor emoționale neplăcute încerci să te separi de emoții și să-ți respingi experiențele. Acest proces de separare psihologică îți intensifică monologul interior. În acest context, egoul îți captează atenția și energia deoarece acestea sunt vitale pentru menținerea structurii sale. Fără contribuția energiei tale, conexiunile dintre tiparele de gândire slăbesc, iar autoritatea egoului asupra ta scade. Prin observarea atentă a monologului interior devii conștient cum egoul caută să te influențeze prin identificarea cu proiecțiile credințelor sale. Poți alege să nu reacționezi la această voce sau să nu acționezi în funcție de ea.

Î: Este egoul unul și același lucru cu imaginea de sine?
R: Egoul poate fi privit ca o interfață complexă care combină caracteristicile realității virtuale ale minții cu senzațiile obținute prin organele de simț. Prin intermediul său experimentezi gânduri și imagini, iar acest fapt îți permite să interacționezi și să te identifici cu aceste „obiecte'' mentale. Astfel, sunt generate noi experiențe în care elemente fizice și virtuale coexistă și interacționează. Egoul îți permite să navighezi simultan în lumea minții și în lumea fizică, creând iluzia, prin intermediul senzațiilor fizice, că interacțiunile cu „obiectele'' mentale sunt reale, transformându-ți astfel experiența într-una interactivă.

Î: Ceea ce captez prin intermediul organelor de simț este transformat de ego în forme mentale pe care le experimentez sub forma senzațiilor și emoțiilor.
R: Prin intermediul egoului nu experimentezi aspecte ale Realității fundamentale sau ale naturii tale reale, ci doar propriile reprezentări mentale. Vei percepe că exiști ca „persoană'', distinctă de aspectele propriului vis al minții. Dar „persoana'' cu care te identifici constă doar în gândurile pe care le ai despre tine. Întrucât nu ești conștient de identificarea ta cu acest „sine distinct'', vei experimenta fragmentarea minții sub forma fricii, judecății, agresivității.

Î: Ce reprezintă procesul de visare al minții?
R: Acest proces implică respingerea, acceptarea, interpretarea și modelarea formelor mentale din realitatea virtuală a minții ale, atât în timpul somnului, cât și în timpul stării de veghe. În timpul visului nocturn percepțiile tale se pot amesteca și modifica rapid, în contrast cu procesul secvențial de percepție din starea
de veghe.

Î: Cu câțiva ani în urmă am vizionat un film care prezenta viața subacvatică dintr-un râu ce străbătea un canion. Pentru a intra în experiența realității virtuale prezentate a trebuit să port niște ochelari speciali. Odată ce i-am pus la ochi am devenit parte a acelei lumi. Anumiți pești din râu se apropiau direct de mine, ceea ce m-a determinat să încerc să mă feresc de ei.
R: Egoul poate fi asemănat cu acei ochelari speciali care permit ființei tale spirituale să experimenteze viața din punctul de vedere al ființei umane, care se identifică cu un personaj sau un rol.