Pentru unii poate să fie prima întâlnire mai serioasă cu gândirea şi viaţa ortodoxă. Poate că până acum aţi avut doar o cunoaştere mai vagă: aţi ştiut de posturi, de sărbători, de Liturghie, dar n-aţi intrat în temeiul trăirii. Priviţi paginile acestea ca pe o poartă larg deschisă spre asta. Căutaţi dulceaţa care se află în rugăciune, în părtăşia cu sfinţii, în împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului. Daţi-i timp sufletului să se obişnuiască, să se vindece de graba şi zgomotul lumii de azi. Domnul e răbdător şi blând, nu ne ia cu forţa. El doar ne bate la uşă, aşteptând să-I deschidem. Şi citind, o să vă vină în gând: „Ia stai, parcă Domnul îmi şopteşte ceva aici...'' - şi atunci să nu vă împietriţi, ci să-I deschideţi calea spre inima voastră.
M-am gândit să fie ca o convorbire directă, ca şi cum am sta faţă în faţă şi v-aş povesti de-a dreptul despre bunătatea lui Dumnezeu, despre taina rugăciunii şi despre strălucirea Maicii Domnului. Şi acum simt în suflet cum Preasfânta Fecioară ne priveşte cu drag şi se bucură să ne vadă aici, strânşi în jurul cuvântului. E o lucrare tainică: eu scriu şi voi citiţi, dar harul e acelaşi care lucrează si la mine, si la voi. Iar dacă vă rugaţi, fie şi un strop înainte şi după citire, cuvintele se vor aşeza altfel în suflet.
Nu-i nicio presiune asupra voastră, nimeni nu vă forţează să deveniţi sfinţi peste noapte. E un drum pe care-l faceţi în ritmul vostru, important e să nu staţi pe loc sau să mergeţi înapoi. Hristos caută fiecare prilej să vă cheme: poate citiţi un capitol despre răbdare şi se nimereşte că azi aveţi o ispită, şi atunci ocazia să faceţi ce aţi învăţat. Poate un alt capitol, despre iertare, vă cade sub ochi într-o zi când sunteţi certaţi cu cineva drag. Iar Maica Domnului, văzând dorinţa voastră de împăcare, se ya ruga şi va netezi calea dintre voi. De aceea spun că nimic nu e întâmplător în viaţa creştină, totul se împleteşte şi vine la planul dumnezeiesc de mântuire a sufletelor.
Oricât de complicată pare lumea, oricât de mult rău se arată la ştiri, totuşi Hristos a biruit lumea, a biruit moartea, a biruit întunericul. Cel ce se încrede în El şi în Maica Domnului nu are de ce se teme, fiindcă primeşte puterea de a vedea peste aparenţe. Atâţia sfinţi au trăit în vremuri poate mai vitrege decât ale noastre şi totuşi s-au sfinţit. Curajul lor ar trebui să ne inspire să nu ne ascundem credinţa sub obrocul fricii, ci s-o folosim ca pe un far pe marea vieţii.
Mă gândesc că astfel, citind şi meditând, vă veţi apropia mai mult de Biserică, veţi merge mai des la slujbe, veţi căuta un duhovnic care să vă călăuzească, veţi rosti Paraclisul Maicii Domnului acasă sau veţi face un mic acatist. Vă doresc asta din suflet, fiindcă într-acolo ne duce cartea aceasta, la o viată creştină mai bogată. Mi-am dorit să vă împărtăşesc un duh de adevăr, de pace şi de încredere în purtarea de grijă a Domnului, şi nădăjduiesc că veţi avea răbdarea şi dispoziţia să-l primiţi.
Şi-acum poftiţi cu încredere şi curaj la masa acestor cuvinte, luaţi şi gustaţi, şi hrăniţi-vă sufletul. |
Adevăr Divin
