Manual de dietetică în practica medicală curentă

Dietetica este un mijloc natural prin care putem să ne menținem sau să ne redobândim starea de sănătate. Volumul prezintă valoarea nutritivă a alimentelor și tipurile de comportamente alimentare, precum și elementele de dietoterapie care intervin în bolile metabolice sau nutriționale – obezitate, diabet, gută, afecțiuni digestive și hepatice, osteoporoză etc. – și în situații fiziologice specifice – sarcină și alăptare, practicarea sportului de performanță, diferitele etape de vârstă.

De asemenea, sunt analizate posibilele interacțiuni dintre alimente și unele medicamente, precum și tulburările de comportament alimentar, ca anorexia și bulimia. Numeroasele tabele sintetice, sfaturi alimentare și modele de regim sunt utile pentru studenți, medicii nutriționiști și dieteticieni, precum și pentru medicii de familie care doresc să le prescrie pacienților un regim alimentar corect.

BAZE DIETETICE

Recomandările actuale în materie de tratament dietetic și medicamentos pentru pacienți care suferă de dislipidemie țin cont în principal de concentrația de LDL colesterol exprimată în g/l (mmol/l). Am văzut cum se calculează aceasta din urmă cu ajutorul formulei Friedewald.

Dieta trebuie începută, de regulă, din momentul în care concentrația de L colesterol depășește:

– 1,60 gll (4,1 mmol/l);

– 1,30 gll (3,4 mmol/l) pentru pacienții care prezintă mai mult de doi factori de risc

sau o boală coronariană.

Factorii de risc care trebuie luați în seamă, în afara LDL colesterolului, sînt:

Va trebui ținut cont, pe de altă parte, de factorul protector pe care îl constituie HDL colesterol de pînă la 0,60 g/l. În acest ultim caz, am scăpa de un risc din scorul nivelului de risc.

Tratamentul medicamentos este aplicat:

– pentru un LDL colesterol > 2,20 g/l (5,7 mmol) la un pacient care nu prezintă factor de risc ;

– pentru un LDL colesterol > 1,90 g/l la un pacient care prezintă un factor de risc .

– pentru un LDL colesterol> 1,60 g/l (4,1 mmol) la un un pacient care prezintă alți doi factori de risc;

– și pentru un LDL colesterol > 1, 30 g/l la mai mult de doi factori de risc sau în de boală coronariană.

În orice caz, trebuie subliniat că tratamentul medicamentos nu trebuie să fie nicidecum un pretext pentru încetarea regimului prescris. Într-adevăr, un medicament hipolipemiant este mai eficace atunci când este asociat cu dietetica, iar ne supravegherea unui regim poate anula toate speranțele puse într-un tratament medicamentos.

Oricum, acest regim, care privilegiază fructele, cerealele și peștele, are și alte efecte benefice asupra sănătății.

Regimul are în vedere:

– diminuarea aportului de alimente bogate în colesterol: ouă, măruntaie, unt și alimentele bogate în colesterol (cf. tabelul de la p. 58) pentru a reduce colesterol alimentar la 300 mg l zi ;

– diminuarea consumului general de lipide, al căror aport caloric nu trebuie să depășească 30% din rația calorică zilnică;

– diminuarea aportului de grăsimi saturate: prăjeli, mezeluri, carne, grăsime din lactate. Pentru aceasta va trebui să privilegiem peștele în defavoarea cărnii, să favorizăm consumul de carne de pasăre fără piele și șunca slabă și să preferăm întotdeauna carnea albă: vițel, curcan, pui.

Aportul zilnic va trebui să constea din:

_ 1/3 acizi grași saturați (maxim 8% din rația calorică globală) ;

– 1/3 acizi grași mononesaturați ;

– 1/3 acizi grași polinesaturați (floarea-soarelui, rapiță, porumb, sâmburi de struguri), aport egal sau mai mare de 10% din rația calorică globală.

Consumul de pește de două-trei ori pe săptămână, și mai ales de pește gras (macrou, somon, hering, sardine, ton), va fi încurajat cu scopul de a crește aportul de acizi grași de tip omega 3. Anumite uleiuri vegetale, precum uleiul de rapiță și de nuci, prezintă și ele un conținut semnificativ de omega 3.

În fine, se recomandă utilizarea margarinei îmbogățite cu fitosteroli care intervin în absorbția intestinală a colesterolului, provocând astfel diminuarea concentrației plasmatice a colesterolului total și a LDL colesterolului.

Aportul de glucide va compensa reducerea calorică legată de restricționarea grăsimilor (aportul de glucide complexe este recomandabil în proporție de 50-55 % din rația calorică totală).

Se va recomanda consumul de feculente și, mai ales, de linte și fasole. Regimul va cuprinde, de asemenea, 20-30 g de fibre alimentare pe zi.

Este recomandat consumul de brânzeturi proaspete, iaurt și lapte semidegresat. În orice caz, trebuie să aveți în vedere că :

– un pacient obez trebuie să slăbească înainte de a ține orice alt fel de regim;

– în cazul în care dietoterapia eșuează, trebuie să vă amintiți că dislipidemia poate să nu fie primară, ci secundară (a se vedea tabelul de la p. 57).

Trebuie să vă asigurați că tipul de dislipidemie este corect identificat, pentru a nu prescrie o dietoterapie greșită.

Astfel, în cazul dislipidemiilor cu ser lactescent:

a) În cazul tipului IV (hipertrigliceridemie endogenă), trebuie să identificați problemele legate de zaharuri, alcool, surplusul de greutate:

– în forma glucido-dependentă :

- eliminarea zaharurilor simple;

- dacă este nevoie, limitarea zaharurilor complexe ținând cont de indexul glicemic.

– în forma alcoolo-dependentă :

– încetarea consumului oricărei băuturi alcoolice.

În orice caz, se impune reducerea serioasă a consumului în cazul în care acesta este excesiv.

– în forma pletoro-dependentă. Regimul va fi hipocaloric (a se vedea Obezitatea, p. 31)