Legile Belagine comentate

Legile Belagine reprezintă un izvor viu de înțelepciune strămoșească divină, lăsată nouă de entitatea care a fost, și încă este, Zamolxe...

Spun că este încă deoarece spiritul său ca toate spiritele din Univers, este nemuritor și deci el veghează asupra urmașilor neamului geto-dac, având misiunea sacră de a păzi cea mai importantă comoară a tuturor timpurilor și anume Adevărata Cunoaștere Divină aflată aici în Carpați...

Deși seamănă cu „Calea lui Tao″ a vechilor chinezi, Legile Belagine sunt cu mii de ani mai vechi chiar decât principiile taoiste, și avem toate motivele să credem cel acestea au apărut În urma călătorie! lui Rama în zona Indiei, cu multe milenii în urmei, preluate fiind apoi și adaptate de către chinezi de la vecinii lor hindușii...

LEGILE BELAGINE

Miile de ani care au trecut peste ființele umane ale acestei civilizații și-au lăsat totuși amprenta implacabilă asupra evoluției omenirii. Din acest motiv sutele și miile de generații trăitoare pe suprafața acestei planete atât de minunate, lăsate nouă de către Creator, au pierdut zestrea spirituală păstrată de către Primii Înțelepți ai omenirii, trecând de la un secol la altul, și astfel prin epocile trecutului, către o uitare a cine sunt ei oamenii cu adevărat. Au uitat ce putere au în interiorul ființei lor, au uitat în ce fel relația naturală cu Natura exista, au uitat de propria Putere.

Ori Legile Belagine aduse de către Zamolxe, unul dintre cele mai mari spirite care au existat vreodată pe Pământ, și care și la ora actuală există ca spirit pe un plan subtil superior, conțin în ele întreaga înțelepciune ce poate exista și care trebuie folosită de noi din nou, pentru a ne recăpăta statutul de ființe divine create cu și pentru un scop măreț. Trebuie spus că Legile Belagine – adică Legile Frumoase cum li se mai spunea, existau și în vremea când regatul geto-dac era condus și administrat de către Marile Proetese. Însă dacă luăm în calcul faptul că Zamolxe, ca entitate spirituală, a venit pe Pământ în urmă cu 1.800.000 de ani, împreună cu alți semeni de-ai săi agathârși, încă de pe atunci aceștia au studiat caracteristicile viului de pe Pământ, cu tot ce era la vremea aceea. De aceea fiind o planetă foarte frumoasă, bogată în tot soiul de specii din toate regnurile, au sintetizat Legile Viului transformându-le în Legile Belagine. Aceste Legi Belagine – Legile Frumoase adică, se referă la un stil de viață pe care cu toții ar trebui să-l adoptăm, indiferent de educația primită, de studiile efectuate, de rang și de pregătirea social-profesională pe care o avem, și indiferent de funcția pe care am avea-o. Mai mult decât atât, etimologia cuvântului „belagin” vine de la „pelagins”, un derivat al cuvântului pelagens care desemna neamul creat de agathârși – pelasgii. În istoria și mitologia arealului mediteranean a rămas legenda primului om creat de zei, care se numea Pelasg. Mergând către originile acestui cuvânt, așa cum afirmă sursele străvechi, pelasgii ca nume erau considerați „oamenii care au fost aduși de păsările cerului”, asta ducându-ne cu gândul la părinții lor agathârșii veniți din zona constelației Dragonului. Astfel Legile Belagine devin Legile Pelasgilor sau altfel spus Legile Oamenilor Cerului. Din acest punct de vedere Zamolxe poate fi considerat păstrătorul acestui cod de legi morale și spirituale, preluate mult mai târziu, înainte defeîntruparea sa ca Zamolxe tracul în Dacia – Moesia, de către Marile Preotese.

Legile Belagine seamănă într-o anume măsură cu enunțurile pe care le găsim în „Calea lui Tao” din zona asiatică, și este cert faptul că în vremea când Zamolxe a existat pe Pământ, întrupat fiind, în toate regiunile importante ale lumii, ca nuclee de civilizații, au existat de asemenea mari spirite din aceeași categorie cu Zamolxe, care au lăsat în urma lor un set de legi morale, dacă le putem spune așa. Confucius, Lao- Tse, Zoroastru și alți câțiva mari învățători spirituali, ca să nu mai spunem și de Iisus, au lăsat coduri morale pe care cei care au dorit le-au urmat, ajutându-și pe cât puteau semenii din societatea în care trăiau.

Veți vedea că aceste Legi Belagine, așa cum au fost ele lăsate nouă de către Zamolxe, pe alocuri nu pot fi înțeles așa de ușor, de aceea la fiecare dintre cele 45 de Legi am adăugat un comentariu care să poată reda de-o manieră mai pe înțelesul tuturor asemenea înțelepciune. La unele dintre aceste Legi Belagine comentariul va fi poate mai scurt, ori mai lung, în funcție de enunțul respectiv, și voi folosi paralelisme cu unele noțiuni esoterice cunoscute, cum ar fi dualitate a Yin-Yang sau Legile Hermetismului, ori pur și simplu noțiuni profunde de esoterism și alchimie transpuse în cuvinte pe înțelesul vostru. De asemenea, după fiecare enunț al Legilor Belagine, care sunt în total 45, voi intercala cuvântul „Comentariu” pentru a se înțelege clar că este vorba despre tălmăcirea legii respective.

1

1. Dincolo de curgerea timpului și de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu și Veșnic, din care vin toate și prin care ființează toate cele ce sunt. Totul și nimicul sunt suflarea Sa, golul și plinul sunt mâinile Sale, mișcarea și nemișcarea sunt picioarele Sale, nicăieri și peste tot este mijlocul Său, iar chipul Său este lumina. Nimic nu este făptuit fără de lumină și tot ce vine din lumină prinde viață și ia făptură.

Comentariu: ce înseamnă curgerea timpului?

Încă de la începuturile civilizației umane înțelepții maeștri și-au pus întrebarea: ce este timpul? Desigur că ei au găsit interpretarea pe care astăzi știința modernă a descoperit-o datorită tehnologiei moderne. Timpul este redat de mișcarea unui punct către un alt punct. Dacă extindem această lege astrofizică la nivelul întregului Univers, care poate fi considerat o mulțime finită sau infinită de puncte, și acestea aflându-se în mișcare unele față de altele permanent, atunci putem înțelege că însăși această mișcare determină ceea ce înțelegem prin timp și mai ales curgerea sa.

Cugetarea zeilor la care se referă prima lege belagină poate avea semnificația referitoare la realitate a că Universul este coordonat de către Zei, mai bine zis de către niște Conștiințe Cosmice care, în cugetarea lor – adică în gândirea lor ordonează totul în acest Univers. Dar dincolo și de timp, și de aceste Conștiințe Cosmice fără niciun dubiu Zamolxe ne spune că există Focul cel Viu și Veșnic. Ce poate fi acest Foc? Învățăturile asiatice, îndeosebi cele tibetane și budiste, îi spun Focul Agny, Focul Divin care alimentează toate spiritele. Acest Foc Divin – Focul cel Viu și Veșnic este chiar Ființa Supremă pe care o numim Creatorul.

Totul și nimicul, ca noțiuni ce semnifică cele două reprezentări extreme ale Creatorului, le regăsim și în esoterismul budist, sub aceeași formă, precum și în hermetismul egiptean lăsat de către Hermes Trismegistul ca învățătură sacră pentru sacerdoții egipteni. Atât Totul, cât și Nimicul, provin din aceeași Sursă căci Totul, chiar dacă include Tot Ceea ce Este – acesta fiind un alt nume dat Creatorului, totuși Nimicul nu trebuie interpretat ca fiind ceva care nu există, ci este Vidul despre care știința modernă comentează ca fiind acel procent de aproximativ 20% din ceea ce există în Univers și care nu se vede – adică Materia Întunecată. Ce înseamnă că Totul și nimicul sunt suflarea Creatorului, iar golul și plinul sunt mâinile Sale, mișcarea și nemișcarea – picioarele Sale? Suflare înseamnă în acceptul vechii științe inițiatice chiar acea forță care face ca toate lucrurile să fie puse în mișcare, iar în privința ființelor – face ca acestea să fie însuflețite. Dacă ne-am gândi într-un mod simplist la ce înseamnă suflare, să ne imaginăm cum noi suflăm într-un balon care se dilată, ori tragem aer și suflăm peste lumânările aniversare din tort. Balonul se umflă, iar flăcările lumânărilor se sting datorită unui curent de aer – acesta fiind energie nevăzută, care le întrerupe arderea din fitil. Totul reprezintă tot ceea ce există ca forme și energii în Univers, de la particulele cuantice și până la roiurile de galaxii, tot ceea ce există fiind animat și pus în mișcare de acest suflu al Creatorului. Dar ce e de fapt acest suflu? Este o Forță Inteligentă care fiind prezentă în Creație, deci și în om, asigură menținerea Vieții. Deci putem spune că Suflarea Vieții menține Totul și că atât Totul, cât și Nimicul, sunt antrenate de această Suflare a Vieții, ea putând fi înțeleasă ca un Curent Viu – ori mai bine spus, chiar Creatorul aflat permanent în Mișcare peste tot.

Golul și plinul pot fi interpretare și ca Vin – golul, și ca Yang – plinul. De exemplu în medicina chineză se cunoaște faptul că omul dispune și de organe interne goale – cum sunt plămânii și stomacul, cât și de organe pline cum sunt ficatul și inima. Ce înseamnă că golul și plinul sunt mâinile Creatorului, așa cum ne spune reaînțeleptul Zamolxe? Mâinile sunt cele care îndeplinesc mereu o lucrare de modelare, nu-i așa? Și atunci ne dăm seama de exemplu că dacă mâncăm ceva, bolul alimentar se formează mai întâi în stomac, care este un organ de tip Vin, deci gol, după care trece în procesul digestiv către ficat, care filtrează fiind un organ Yang respectiv plin. Dar să extindem lucrurile și mai mult, plasând golul și plinul la nivel cosmic, și putem vorbi despre găurile negre care absorb totul, precum și despre găurile albe – descoperite de astrofizicieni în ultimele decenii, și care expulzează din ele materii și energii. Din cercetările astronomilor s-a constatat că atât găurile negre, cât și cele albe, se comportă ca niște factori de modelare în acele zone ale Universului unde ele există. De asemenea planetele fiind corpuri pline, deci Yang, se formează în raport cu interacțiunea lor, ca materie, cu spațiul cosmic în care ele există, acest spațiu cosmic fiind golul în care corpurile cerești își duc lunga existență învârtindu-se. Interacțiunea subtilă dintre corpul planete lor și spațiul cosmic produce ceea ce numim atmosferă, deci lucrarea care se face.

Dintr-o asemenea perspectivă mișcarea și nemișcarea – care sunt arătate ca fiind picioarele Creatorului – Focul cel Viu, sunt expuse aici ca doi factori complementari care acționând împreună produc fenomenele de apariție și dispariție a tuturor formelor. Căci ceea ce mișcă acționează asupra a ceea ce nu mișcă. Un exemplu la îndemână este energia solară care mișcându-se prin spațiu ajunge pe Pământ – ceea ce nu se mișcă (de pe orbita sa) dar se învârte ca și corp de materie solidă, producând ceea ce am putea numi drept mersul sau evoluția Pământului.

Peste tot și nicăieri fiind centrul Creatorului – adică acel mijloc al său, Centrul, el fiind Tot Ceea Ce Este, ne aduce aminte de versurile lui Eminescu:” ...punctul acela în mișcare, mult mai slab ca boaba spumii, e stăpânul fără margini peste marginile lumii... „Este evident faptul că Eminescu se referea nu numai la lumea pământeană, ci și la Lumea Universului. Iar știința modernă a mai descoperit și în privința asta un adevăr, și anume că există o Inteligență Ordonatoare, care acționează

Pag. 5 – 11