Aplicații clinice ale psihoterapiei Gestalt

„Un manual de terapie Gestalt despre psihopatologie și utilizarea abordării relaționale asupra acestui subiect complex! Această carte sparge tiparele și este revoluționară. Spargerea tiparelor noi este întotdeauna un lucru controversat, așa cum sunt sigur că va fi și această carte, atât printre terapeuții Gestalt, cât și printre psihiatrii și psihologii orientați către un model medical mai tradițional din punct de vedere psihopatologic. (...) Această carte este revoluționară prin efortul ei de a aborda subiectul psihopatologiei dintr-o perspectivă relațională Gestalt și oferă o formă specifică de înțelegere a psihopatologiei. Psihopatologia este văzută ca un fenomen co-creat al câmpului care apare la granița de contact, câmp ce poate fi transformat în procesul contactului. Este o încercare lăudabilă de a extinde conceptele centrale ale terapiei Gestalt a funcționării umane pentru a îi înțelege pe clienții cu tulburări grave și comportament psihotic.“
• Leslie Greenberg

Prefață, de Leslie Greenberg ... 10
Introducere, de Gianni Francesetti, Michela Gecele și Jan Roubal ... 12
Mulțumiri ... 15

Partea I
Principii de bază ale terapiei Gestalt în practica clinică

1. Cunoștințele fundamentale și dezvoltarea terapiei Gestalt în contextul contemporan de Margherita Spagnuob Lobb
Comentarii, de Gordon Wheeler ... 19
2. Abordarea psihopatologiei în terapia Gestalt de Gianni Francesetti, Michela Gecele și Jan Roubal
Comentarii, de Peter Philippson ... 43
3. Abordarea terapiei Gestalt în cadrul diagnosticului de Jan Roubal, Michela
Gecele și Gianni Francesetti
Comentarii de Antonio Sichera ... 59
4. Perspectiva dezvoltării în terapia Gestalt: Dezvoltarea polifonică a domeniilor, de Margherita Spagnuolo Lobb
Comentarii de Ruella Frank ... 83
5. Etica situațională și lumea etică a terapiei Gestalt, de Dan Bloom
Comentarii de Richard E. Lompa ... 101
6. Cercetarea și terapia Gestalt de Ken Evans
Comentarii de Leslie Greenberg ... 117
7. Combinarea terapiei Gestalt cu medicația psihiatrică de Jan Roubal și Elena Krivkova
Comentarii de Brigitte Lapeyronnie-Robine ... 127

Partea a II-a
Contexte focalizări specifice

8. Contextul social și psihoterapia de Giovanni Salonia
Comentarii, de Philip Lichtenberg ... 149
9. Dimensiunea politică în terapia Gestalt de Ștefan Blankertz
Comentarii de Lee Zevy ... 159
10. A trăi în diferite contexte multiculturale de Michela Gecele
Comentarii de Talia Bar-Yoseph Levine ... 173
11. Terapia Gestalt și teoriile de dezvoltare de Giovanni Salonia
Comentarii de Peter Mortola ... 185
12. Rușinea de Jean-Marie Robine
Comentarii de Ken Evans ... 199

Partea a III-a
Situații de viață specifice

13. Colivia aurită a ajustării creative: o abordare Gestalt asupra psihoterapiei cu copiii și adolescenții de Nurith Levi
Comentarii de Neil Harris ... 209
14. Riscul psihopatologiei la Bătrânețe de Frans Meulmeester
Comentarii de Martine Bleeker ... 223
15. Pierderea și doliul. Uneori, dispariția unei singure persoane face ca lumea să pară depopulată de Carmen Vdsquez Bandin
Comentarii de Gonzague Masquelier ... 235
16. Puterea de a ”trece peste”. O abordare a terapiei Gestalt asupra tratamentului traumei de Ivana Vidakovic
Comentarii de Willi Butollo ... 251
17. Evaluarea riscului de suicid de Dave Mann
Comentarii de Jelena Zekskov Djoric ... 263

Partea a IV-a
Suferințe clinice specifice

18. ”Cum arată?”. O abordare Gestalt asupra demenței de Frans Meulmeester
Comentarii de Katerina Siampani ... 279
19. Comportamente ale dependenței de Philip Brownellși Peter Schulthess
Comentarii de Nathalie Casabo ... 295
20. Dincolo de coloanele lui Hercule. O perspectivă a terapiei gestalt în legătură cu experiențe psihotice de Gianni Francesetti și Margherita Spagnuolo Lobb
Comentarii de Gary Yontef ... 315
21. O abordare a terapiei Gestalt în legătură cu experiențele depresive, de Gianni Francesetti și Jan Roubal
Comentarii, de Joe Melnick ... 345
22. Experiențele bipolare de Michela Gecele
Comentarii de Daan van Baalen ... 369
23. Anxietatea în situație: Perturbările Construcției Gestalt de Jean-Marie Robine
Comentarii de Myriam Munoz Polit ... 383
24. Perspectiva Terapiei Gestalt asupra atacurilor de panică de Gianni Francesetti
Comentarii de Nancy Amendt-Lyon ... 397
25. Terapia Gestalt pentru Stilurile Relaționale Fobic-Obsesiv-Compulsive de Giovanni Sahnia
Comentarii de Hans Peter Dreitzel ... 409
26. Existența anorexică, bulimică și hiperfagică: Formele Dramatice ale Creativității Feminine de Elisabeta Conte și Maria Mione
Comentarii de Irina Lopatukhina ... 427
27. Abordarea Gestalt a tulburărilor psihosomatice de Oleg Nemirinskiy
Comentarii de Giuseppe Iaculo ... 449
28. Probleme relaționale sexuale: dragostea și pofta sexuală în context de Nancy Amendt-Lyon
Comentarii de Marta Helliesen ... 463
29. Tulburările de personalitate. Remarci sociale și de diagnostic de Michela Gecele ... 477
30. Borderline. Rana de graniță. Diagnostic și aspecte sociale de Margherita Spagnuolo Lobb
Comentarii de Christine Stevens ... 483
31. De la măreția imaginii la plenitudinea contactului. Despre terapia Gestalt și experiența narcisică de Giovanni Salonia
Comentarii de Bertram Miiller ... 509
32. Isteria: Definiția și o nouă abordare asupra înțelegerii fenomenologice. O reconsiderare psihopatologică de Sergio La Rosa
Comentarii de Valeria Conte ... 525
33. Comportamentele violente de Dieter Bongers
Comentarii de Bernhard Thosold și Beatrix Wimmer ... 537

Bibliografie ... 553

24. Perspectiva terapiei Gestalt asupra atacurilor de panică
de Gianni Francesetti

Tulburarea de panică este în creștere și este o provocare specială pentru psihoterapeut din mai multe motive. Mai întâi, se manifestă prin intermediul simptomelor fizice care, la început, nu par a fi legate de vreo problemă psihologică sau existențială. în al doilea rând, poate afecta serios viața pacientului, împiedicându-l să își îndeplinească sarcinile și să funcționeze satisfăcător în familie sau în societate. In al treilea rând, se manifestă brusc în momente în care terapeutul nu este prezent ca să îl susțină și să îl ajute pe pacient. Și nu în ultimul rând, implică o pierdere serioasă a autonomiei pentru persoanele care adesea sunt în mod înverșunat independente. În acest capitol voi prezenta o interpretare a tulburării de panică din perspectiva teoretică și clinică a terapiei Gestalt. Pentru aprofundare vă invit si consultați observațiile fenomenologice și clinice deja publicate în Francesetti (2007). Conform DSM IV, un atac de panică este o perioadă delimitată în timp în care persoana experimentează frică sau disconfort intens însoțite de simptome cognitive sau somatice specifice.1 Atacul debutează brusc, atinge rapid punctul de intensitate maximă și este însoțit adesea de un sentiment de moarte iminentă sau catastrofa și o nevoie urgentă de a se distanța de experiență. Atacurile de panică pot să apară în situații diverse dar Tulburarea de panică este diagnosticată numai atunci când, cel puțin în fazele inițiale, atacurile apar pe neașteptate.

1. Atacurile de panică și dinamica figură/fond

Diferențele între anxietate și atacurile de panică nu sunt doar cantitative ci și calitative, iar recunoașterea lor poate să aprofundeze înțelegerea nu doar a tulburării de panică ci și a tratamentului corespunzător. În contrast cu stările mai generalizate ale anxietății, atacurile de panică lovesc brusc, luând pacientul prin surprindere. Când apare un atac de panică, peisajul psiho-fiziologic și emoțional obișnuit al pacientului este brusc dat peste cap în mod alarmant. Atacurile de panică sunt percepute ca episoade de discontinuitate în traseul obișnuit al experienței deoarece pot fi delimitate foarte precis în timp. Relatările pacienților cu privire la atacurile de panică au de obicei un format aproape standard: „Eu îmi vedeam de lucrul meu obișnuit... când deodată m-a lovit catastrofa...“. Toți au un ritm comun în care continuumul experienței este întrerupt în mod violent și brusc. Ce se întâmplă în mod esențial și ce este unic în atacurile de panică este faptul că „pământul“ pe care noi presupunem că „ne desfășurăm în mod normal viețile“ ne fuge dintr-o dată de sub picioare. Un atac de panică este o prăbușire bruscă a tot ceea ce ne susține, tot ceea ce ne pare a fi obișnuit, implicit, familiar, neproblematic și non-reflexiv – într-un cuvânt, fondul. Acest fond este constituit din funcțiile id și personalitate ale sinelui (Spagnuolo Lobb, 2001a, 2001b). Dacă fiecare experiență individuală ar fi înțeleasă ca o figură care apare dintr-un fond, în timpul unui atac de panică fondul se sfărâmă și figura se dezintegrează. O figură, ca și sinteză creativă a sinelui se poate forma numai dacă un set de contacte creează și mențin fondul suficient de mult pentru ca secvența de contact să fie completă în timp ce excitarea crește până ce organismul se retrage. După primul atac de panică pacienții încep să își piardă încrederea în contactele pe care de obicei le considerau drept implicite, ca fiind date: „Pot eu să mai am încredere în corpul meu? In sensul direcției? In funcționarea gravitației? În oamenii din jurul meu? În frânele mașinii mele?“. Se instalează teama de a nu face și alte atacuri de panici, iar pacienții caută să se îndepărteze de situațiile în care au avut loc atacurile anterioare. După primul atac de panică teama pacientului de faptul că fondul se va prăbuși înseamnă că acum contactele deja realizate și luate ca implicite, care în mod obișnuit formează fondul, devin formă: „Respir cum trebuie? Pot să fiu atent la toate coordonatele mele? Sunt fețe familiare în jurul meu? Mai pot să mă țin pe picioare? Mai bate inima? Gândesc limpede? O să reușesc si ajung acasă?“. «Lumea reală există doar prin intermediul ipotezei permanent reînnoite a continuității constitutive a experienței» (Husserl citat în Binswanger, 1960, p.22). Prăbușirea de moment a acestei „ipoteze permanent reînnoite“ este factorul cheie în atacurile de panică. Ea este restaurată imediat, dar abisul care s-a deschis pentru o clipă este atât de înspăimântător încât frica de întoarcerea lui poate distruge viața pacientului. «Pacientul este supus und experiențe autentice și terifiante de a fi aruncat neprotejat în lume (ceea ce Heidegger numea Geworfenheit)» (Salonia, 2007).

2. Tulburarea de panică și întreruperile de contact

Reducerea prezenței prin intermediul întreruperilor de contact este un factor cheie în înțelegerea psihopatologiei din punctul de vedere Gestalt. Forma obișnuită a întreruperilor de contact ajunge să reprezinte nu doar limita creșterii personale ci chiar fondul care susține pacientul. Dacă această formă a întreruperii de contact devine brusc imposibilă pacientul este lipsit de o parte fundamentală a fondului care generează modalitatea sa normală, siguri și (în mod nevrotic) stereotipică de a traversa experiențele de zi cu zi. Exact acest lucru se întâmplă atunci când lovește un atac de panică: el apare atunci când modalitățile obișnuite de întrerupere a contactului dispar dintr-o dată complet și nu mai există destul sprijin și suficientă susținere în interiorul câmpului. Panica prin urmare este și o formă de rupere, o deschidere către un nou tip de contact cu mediul care nu poate fi încă susținut pentru că expunerea la ceea ce este nou este prea mult peste capacitatea de gestionare a individului și „pune prea multă sare“ pe rănile din istoria sa de viață. Din alt punct de vedere putem vedea fisura care se deschide în timpul unui atac de panică drept o cale de evadare din lumea stereotipă în care trăiește pacientul. Astfel, el are nevoie de o nouă formă de adaptare creativi.

pag. 397-398