Tata și copilul

pag. 20-21

Dificultățile întâmpinate de tată

Experiența mea în calitate de coordonator de grupuri de discuție între tați m-a ajutat să înțeleg obstacolele cu care se confruntă bărbații. Nu le e ușor să se proiecteze în viitor, mai ales în ceea ce privește nașterea, adică venirea pe lume a copilului lor. Bărbații nu au unde să-și exprime gândurile în această privință și le vine greu să împărtășească unele impresii tipic masculine cu partenera lor sau să le discute între bărbați. Nici medicii nu-i ajută, întrucât nu prea țin cont de ei la controalele prenatale, cu excepția cazurilor în care apar probleme. Printre revendicările perfect justificate ale viitorilor tați, se numără regretul că nu sunt considerați interlocutori adevărați de personalul medical, atunci când totul merge bine. Iată de ce inițiativele apărute în ultima vreme, vizând creșterea numărului de întâlniri atât cu ambii părinți, cât și numai cu tații înainte de naștere, răspund unor nevoi legitime ale bărbaților de a înțelege ce se întâmplă și de a avea ocazia să se exprime la rândul lor.
Anumite manifestări paterne din cursul sarcinii sunt bine-cunoscute și sunt privite adesea cu simpatie, mai ales așa-numitul sindrom ”couvade”: astfel, se întâmplă ca tatăl să se identifice cu femeia însărcinată luând în greutate, la fel ca ea. In alte cazuri, tații resimt grețuri, dureri abdominale, asemănătoare contracțiilor, sau dureri lombare. De asemenea, se poate întâmpla ca un viitor tată să se îmbolnăvească sau să fie nevoit să suporte o intervenție chirurgicală, monopolizând astfel atenția partenerei.
La polul opus, unii bărbați întâmpină dificultăți pe care nu le pot depăși și care îi determină să fugă de responsabilitățile care le revin, uneori chiar să-și părăsească partenera. E important de precizat că venirea pe lume a unui copil provoacă reacții inconștiente atât la bărbați, cât și la femei. In funcție de gradul de tulburare produs de acest eveniment, viitorul tată poate fi pus în situația de a-și reaminti propria copilărie și eventualele episoade dureroase, și asta de multe ori în mod inconștient. Această incapacitate de a face față este adesea interpretată de parteneră, în mod greșit, ca un abandon, pe când, în realitate, nu e neapărat vorba despre asta. Chiar dacă aceste situații potențial riscante sunt greu de anticipat, lucrurile se pot remedia cu condiția ca bărbatul să admită că are o problemă și să accepte ședințele de psihoterapie.

”Ziua Z”: nașterea si șederea în maternitate

Faceți în așa fel încât să fiți disponibili, fără să pierdeți din vedere că termenul dat coincide rareori cu data nașterii. In afară de cezarienele programate, nu există nimic sigur. E bine să vă puteți elibera de obligații în săptămânile dinaintea datei prevăzute a nașterii, pentru că un copil se naște la termen când trece de 37 de săptămâni de gestație, ceea ce lasă o anumită marjă. Nu are rost să planificați vreo călătorie în cursul ultimei luni de sarcină dacă nu vreți să ratați ”ziua Z” și să riscați reacții extrem de neplăcute din partea partenerei.
Pregătiți-vă să participați la venirea bebelușului în această lume cu totul nouă pentru el, în care singurele repere vor fi mama și tata. Nașterea este o adevărată ruptură pentru bebeluș, care trece de la cuibușorul cald din uter la mediul exterior, cu toate greutățile inerente. Nu numai că nu-și poate purta singur de grijă, dar mai trebuie să și înfrunte stimulii agresivi dintr-o lume necunoscută. Va trebui, așadar, să răspundeți diverselor sale cerințe fiziologice și să-i asigurați protecția, iar aici veți avea un rol important de jucat.