Clubul Bildenberg, stăpânii lumii :. Cristina Martin :. Litera :. Editura Adevăr Divin (Detalii)

Clubul Bilderberg este prima carte scrisă despre puternicul grup care domină lumea şi îţi controlează viaţa, fiind rezultatul unor investigaţii extrem de riscante, care dezvăluie adevăratele nume şi intenţii ale membrilor săi.

Autor: Cristina Martin

Editura: Litera

Colecţia: Bestseller

Afişat de 22004 ori.

Cotaţie articol: Nespecificat (0/5; 0 voturi)
Neinspirat	Mediocru	Mediu	Bun	Excelent

	•Preţ raft:	9.53 RON

	•Reducere:	20%
	•Preţ site:	7.62 RON *
	Momentan indisponibil(ă)! În prezent nu cunoaştem dacă şi când acest produs va fi în stocul nostru. Puteţi însă să faceţi precomandă şi astfel veţi fi anunţat(ă) atunci când acesta devine disponibil. Pentru aceasta trebuie să fiţi autentificat(ă).

Contact

Descriere

Cuprins

Fragmente

Condiţii de livrare

CAPITOLUL 1. CLUBUL BILDERBERG. STĂPÂNII LUMII

„Să nu-i credem pe cei mulţi care spun că trebuie educat poporul liber, ci pe filosofii care ne asigură că numai cei culţi sunt liberi.”

• Epictet (55-135), filosof roman, fost sclav

În spatele lumii, ascuns de ochii oamenilor de rând, într-o îngrijorătoare tăcere sepulcrală, un grup de taină se străduieşte să proiecteze şi să conducă destinele tuturor fiinţelor de pe planetă. Înaintează în tăcere, fără răgaz, cucerind treptat teritoriul libertăţilor personale, reducându-l la simpla opţiune între produsele pe care le oferă piaţa globală. Sunt membrii Clubului Bilderberg, pe cât de temuţi pe atât de neştiuţi, ţinta detractorilor infailibili şi a devotaţilor necondiţionaţi. În decursul a trei zile din luna mai sau iunie, o serie de bilderbergeri din elita politică, economică şi intelectuală a lumii se întrunesc cu cea mai mare discreţie într-unul dintre hotelurile cele mai luxoase de pe planetă. Bancheri, şefi de guvern, stăpâni ai imperiilor mediatice, regi şi prinţi stau în spatele uşilor închise, uzurpând dreptul de decizie care aparţine doar unuia dintre noi.

Toţi bilderbergerii se regăsesc în maxima filosofului, economistului şi istoricului scoţian David Hume, care a observat cu perspicacitate: „Omul e lup faţă de om”. Sunt prădători autentici, pe care nimeni şi nimic nu i-a oprit niciodată când au vrut să-şi atingă ţelul: dominaţia întregii lumi. Clubul Bilderberg nu urmăreşte banii, deoarece aceştia sunt deja în mâinile membrilor lui, ci doar puterea, fiindcă doreşte să obţină controlul absolut asupra tuturor. În universul acesta ideal, noi, cetăţenii, nu suntem decât sclavi, iobagi fără lanţuri vizibile dar iremediabil legaţi de lumea nedreaptă, de sistemul ideologic, economic şi cultural atroce care ne-a fost impus prin false lozinci democratice. Refuzând orice posibilitate de dezvoltare a aşa-numitei Lumi a treia, Clubul poartă un război mut pe pământul occidental, unde spiritul omului liber e iremediabil îngropat în catacombe închise, gestionate printr-un sistem de muncă, de consum, învăţământ şi loisir, planificat şi telecomandat în chip inteligent. Aceasta este versiunea cea mai sofisticată a sclaviei, în care poporul continuă să fie în serviciul păturii dominante, fără a fi pe deplin conştient de acest fapt, dându-i totodată un ajutor precis în vederea implantării modelului ei de globalizare.

Treptat, aceşti bilderbergeri construiesc o lume fără naţiuni şi frontiere, aidoma celei închipuite de John Lennon, deşi cu o subtilă diferenţă: modelul ei e în mod hotărât unilateral şi implantat cu forţa. Cu toate că unii nu văd, vieţuim într-un totalitarism global, pe care nu l-am ales, ale cărui arme, precum cele ale oricărui guvern dictatorial, sunt minciuna şi manipularea datelor şi evenimentelor, în vederea controlării populaţiei, care trăieşte într-o perpetuă stare de frică, nefericire şi nelinişte interioară.

Cine guvernează lumea?

V-aţi întrebat vreodată cine mânuieşte firele lumii? V-aţi gândit la posibilitatea ca, în spatele lui Jacques Chirac ori Anthony Blair să mai fie cineva? Dacă da, aţi nimerit-o. Aşa cum a scris Benjamin Disraeli (prim-ministrul Marii Britanii în 1867) în romanul său Coningsby (1844): „Lumea e guvernată de personaje pe care cei ai căror ochi nu ajung până. în culise nu pot nici măcar să şi le închipuie”.

În spatele scenei pe care are loc spectacolul politic internaţional, există organizaţii secrete, care colaborează în vederea instaurării Noii Ordini Mondiale. Deşi expresia este veche, căci apare şi pe bancnota de un dolar american, în zilele noastre ea se referă la noua lume globalizată. Oligarhiile au adoptat-o conştient de la Illuminati din Bavaria, un ordin secret fondat în 1776, care. urmărea să preia controlul total al planetei. Clubul Bilderberg nu este o instituţie secretă. unică, dar, atât prin raza sa de acţiune, cât şi prin identitate a membrilor şi dimensiunile obiectivelor lui, este cea mai ambiţioasă dintre toate, fiind alianţa secretă cea mai extinsă de pe planetă. A izbutit să-şi ţină în umbră adevăratele ţeluri oculte, printr-un ansamblu de mecanisme orchestrat cu cea mai mare grijă, stimulat de mass-media, utilizând propaganda, dezinformarea, secretul şi trecerea sub tăcere a anumitor fapte, pentru ca acestea să fie percepute confuz, şi incitând la pasivitate socială, prin practicarea filosofiei haosului constructiv ori a dezordinii create în folos propriu. Clubul Bilderberg a jurat să atace şi să distrugă până şi ultima urmă de libertate şi independenţă a popoarelor, anihilând orice tip de organizaţie socială, politică şi economică naţională capabilă să-i afecteze planurile. A instaurat un guvern invizibil, dar adevărat şi omnipotent, bazat pe structuri solide, care se întind ca tentaculele unei caracatiţe în toate colţurile planetei. El este „Fratele cel Mare”, portretizat de George Orwell. Nimic nu scapă privirilor sale, nici nu lasă loc improvizaţiei, totul este dinainte aranjat şi pregătit. Aceşti bilderbergeri se întrunesc fără ştirea lumii, ca să-şi definitiveze strategiile cu ajutorul cărora să-şi stabilească propria globalizare, stimulată de condiţiile, optica şi scopurile lor: instaurarea unui singur guvern, crearea monedei unice, la adăpostul unei religii unice. Dorinţa lor de putere se va concretiza într-un viitor nu prea îndepărtat în asumarea conducerii ONU. Ei vor transforma Naţiunile Unite într-un guvern planetar, omogen, care nu va face diferenţă între ţări, ci între regiunile de pe glob, şi va impune aceleaşi legi unor culturi atât de diferite cum sunt, bunăoară, cea orientală şi cea occidentală, cea hindusă şi cea arabă, cea germană şi cea spaniolă. Lumea unică de sub controlul acestor „stăpâni” trezeşte fiori, din cauza asemănării ei cu sistemul imaginat de către George Orwell în Ferma animalelor şi în 1984.

Atributele Clubului Bilderberg

Acum câţiva ani, Henry Kissinger a definit secretul drept ceea ce aspiri să citeşti pe prima pagină a lui New York Times. A trecut mai bine de o jumătate de secol de la fondarea lui, dar Clubul Bilderberg n-a apărut nicicând, nici pe prima pagină a acestui ziar, nici pe a altei publicaţii „oficiale”. Dar, în pofida intenţiei secrete, existenţa lui e gata să treacă pragul tăcerii, deşi numai pentru unii, fiindcă majoritatea cetăţenilor ignoră total existenţa, activităţile şi obiectivele acestui Club. După jumătate de secol de tăcere, mitologia lui începe să iasă din întrunirile clandestine, datorită simplelor infiltrări ale presei nealiniate, scurgerilor de informaţii interesate şi tendenţioase efectuate chiar de către acest grup, şi mai ales, datorită descoperirilor revelatoare făcute de către cercetătorii independenţi.

Bilderberg este un club ultraselect, ultraexclusivist, rezervat celor mai puternici, iar admiterea în el depinde de existenţa prealabilă a unor proprietăţi bancare, funcţii de putere, influenţe teritoriale, intelectuale, economice şi politice. O instituţie supranaţîonală, un grup creat în cadrul unei societăţi democratice, pe care aparent promite că o va apăra, dar în umbra căreia acţionează în realitate. Mai presus de bine şi de rău.

Cine sunt aceşti bilderbergeri? Ce dezbat în întrunirile lor secrete? E, oare, posibil dialogul cu ei, ori scopul invitaţilor nu-i decât îndeplinirea fidelă a mandatului dat de clanul superior?

Oficial, Clubul Bilderberg a fost fondat în 1954; evenimentele care au provocat începerea şi încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial au stat şi la baza creării lui, dar el exista deja în esenţă, zămislire a sa fiind iniţiată cu mult înainte. Într-un
fel sau altul, dorinţa şi ambiţia celor puternici de a-i controla şi conduce pe ceilalţi, de a organiza lumea conform unei viziuni globale proprii, au aspirat întotdeauna să găsească un drum pe care să se poată materializa. Au încercat acest lucru şi câţiva
regi medievali europeni, folosindu-se de cavalerii templieri, ca şi marile imperii care s-au succedat în decursul istoriei.

Înaintea Clubului Bilderberg au mai fost fondate şi alte instituţii cu acelaşi obiectiv, dar nu numai cu o funcţionare şi o operabilitate cunoscute public. Tocmai asociaţiile oculte au urzit de-a lungul veacurilor cele mai multe planuri de cucerire a puterii planetare; se numără printre ele masoneria, Ordinul Illuminati, şi, pe alt plan, deşi inexorabil concretizate, marile grupuri de bănci internaţionale. Clubul Bilderberg preia ştafeta vechilor societăţi secrete şi le actualizează dorinţa de cucerire, în secolele al XX-lea şi al XXI-lea. Puterea a stimulat omenirea încă de la începuturi, dar, pentru a o dezvolta în chip absolut, a fost nevoie să urmărească atent mişcările rivalului, ale duşmanului. Pentru Clubul Bilderberg, duşmanii sunt platformele de protest civic, mişcările naţionaliste ale popoarelor care refuză să-i accepte jugul, comunismul Războiului Rece, cunoaşterea adevărată şi, în definitiv, lupta omului de rând pentru a obţine libertatea autentică.

O organizaţie nedemocrată care asigură apărarea democraţiei

Prin organismele publice şi private în care îşi desfăşoară activitatea, membrii Clubului Bilderberg promit să apere instaurarea democraţiei în toate ţările lumii. Dar, la o primă analiză, pe care o vom adânci într-un capitol ulterior, observăm, ţinând seama de alcătuirea sa internă, că el nu predică prin propriul exemplu. E un club închis, neales de către public, cu atât mai puţin reprezentativ datorită acestui fapt, căci membrii lui sunt la o depărtare de ani-lumină de esenţa omului de pe stradă. Sunt oameni de afaceri multimilionari, influenţi în politică, finanţe şi bănci, edituri şi armată, care nu ţin seama dacă opinia publică le aprobă sau nu Noua Ordine Mondială. Aşa cum bine a arătat bancherul James P. Warburg: „Fie că vreţi, fie că nu, vom avea un guvern mondial. Singura chestiune e dacă va fi acceptat ori impus”.

Clubul Bilderberg se situează deasupra metodelor parlamentare, deasupra legii; mai mult, membrii lui fac legea, dictează ordinele care, prin reţelele lor de influenţă, vor fi aprobate ulterior de organismele democratice. Această legislaţie, care afectează viaţa a milioane de oameni de rând, face parte dintr-un plan global care a obţinut deja consensul Clubului Bilderberg. Cel mai rău e că, deşi unele dintre ţelurile lui generice aduc beneficii cetăţenilor, fondul manevrelor murdare pe care le foloseşte pentru a le atinge ilicit le răpesc valoarea şi importanţa, după cum vom vedea în continuare.

Mit şi realitate

Încă din vremea Bibliei şi chiar mult mai demult, din vremea Greciei clasice şi a civilizaţiei sumeriene, omenirea a evoluat între mit şi realitate, o realitate plasată uneori deasupra realului. Imitând faptele, legendele au ajuns pînă în zilele noastre, nefiind nici cât negru sub unghie sigur că ele s-ar fi petrecut cu adevărat. Analele romane erau inventate iar şi iar, ori de câte ori se urca pe tron un nou împărat, care manipula evenimentele anterioare pentru a-şi face cunoscută propria-i himeră reinventată. Nu încape nici o îndoială că istoria au scris-o învingătorii.

Tocmai în acest soi de legendă sunt învăluiţi aceşti bilderbergeri, care s-au înconjurat intenţionat într-o aură de mister, pentru a potenţa teama şi respectul faţă de forţa faptelor lor. Ei au avut pretenţia să rămână în întuneric, dar ceva le-a eşuat: taina le-a fost revelată. Dar, dacă principala lor caracteristică a dat greş, vor putea, oare, să facă alte planuri, mai ambiţioase?

Membrii Clubului Bilderberg îşi emit unele pretenţii în presă, fiindcă lumea e prea mare pentru ei, şi cer ajutorul tuturor celor care ar vrea să facă parte din sistemul lor şi să le pună planurile în aplicare. Îi caută, de aceea, pe cei ce înţeleg parţial realitatea omenirii, de pildă, au cenzurat documentul Top Secret din prima mea carte. În opinia unui cercetător independent, care îi urmăreşte de douăzeci de ani, şi al cărui anonimat îl păstrez: „Cei care lucrează cu ei şi le cunosc planurile sunt terorizaţi şi, de aceea, provoacă scurgeri de informaţii, căci încearcă pe toate căile ca aceştia să nu-şi atingă obiectivele”. Totuşi, eu susţin contrariul: membrii Clubului provoacă scurgeri de informaţii, încercând să obţină adeziuni la sistemul lor, pentru a-l răspândi ca pe o epidemie, în toate colţurile lumii.

Pag. 18 – 23

A apărut în: 2010-

Fii primul care îşi spune opinia!

e-Mail-ul dvs.

Numele dvs.

Mesajul:

	Bun venit! ( Autentificare \| Înregistrare )

www.FotoMars.ro