Dacă ficatul este deranjat, sunt perturbate și
sentimentele, ceea ce-l poate face pe om taciturn și prost dispus. Ficatul
ajută la digestie. Toxinele care n-au fost eliminate în stomac și ficat vor fi
absorbite în sânge. De aici va rezulta un deranjament în corpul astral și
forțele corpului astral nu vor trece în mod normal în corpul fizic. De exemplu,
în caz de disfuncție a stomacului, memoria slăbește și, dacă această stare se
agravează, ficatul influențând în mod indirect sistemul nervos simpatic, se
poate ajunge la neurastenie. Când funcția unui organ este împiedicată, se vor
face simțite repercusiuni asupra celorlalte organe. Dacă nu le stăpâniți,
sentimentele vă vor perturba ficatul care, la rândul lui, va genera tulburări
în tot organismul.
Fiecare element își are locul lui în organism. De exemplu, locul oxigenului
este în sânge, al azotului, în creier și în sistemul nervos, al hidrogenului,
în stomac, al carbonului, în oase.
Toate organele omului sunt în corelație strânsă cu caracterul și sufletul lui. Cum
e sufletul, așa e și constituția corpului. Cum e inima, așa e și gura Cum e
nasul, așa e și inteligența. Cum sunt mâinile, așa e și simțul dreptății.
În planul fizic, funcționarea sistemului digestiv constă în digerarea hranei,
dar, în plan spiritual, rolul său este să dizolve pasiunile și dorințele
inferioare, adică să le facă fărâme și să le ardă. La nivel fizic, plămânii și
inima purifică sângele și, în plan spiritual, ei sunt ca foalele și vatra prin
care trebuie să tranziteze sentimentele pentru ca să se separeu ce e pur de
impur.
Sistemul cerebral trimite ordine la diferitele organe pentru ca acestea să
acționeze în lumea spirituală. Creierul omului definește folosirea și locul
fiecărui gând. Nu amestecați gândurile pure cu gândurile impure! Gândurile sunt
legate de dorințe, dorințele de acțiuni, acțiunile de consecințe.
Asemenea creierului, inima și plămânii au și ele o funcție dublă, psihologică
și fiziologică. Astfel, inima nu purifică numai sângele, ci și sentimentele.
Plămânii nu purifică numai aerul, ci este și altarul purificării gândurilor,
sentimentelor și dorințelor. Pe acest altar ard focurile sacre ale sanctuarului
care purifică și făuresc orice lucru.
La om, fiecare organ și fiecare sistem al corpului sunt în raport cu viața pe
care o duce. De exemplu, stomacul este în raport cu viața fizică. Atunci când
omul și-a reglat bine treburile materiale, stomacul îi funcționează bine; dacă
a făcut greșeli în acest domeniu, stomacul îi e perturbat. Pe de altă parte, se
poate observa că un om poate să aibă o formă fizică bună, fără să fie totuși
puternic. De unde vine atunci forța omului? Ei bine, de la plămâni! Un om
puternic este acela care respiră așa cum trebuie.
Stomacul este organul care are sarcina să furnizeze materialele indispensabile
construcției corpului fizic. Deseori, înainte de construirea unei case,
ridicăm o cabană în care depozităm scândurile, cimentul și alte materiale. Putem
compara pe drept cuvânt stomacul cu această cabană. într-adevăr, în stomac sunt
depuse materialele de construcție care vor fi repartizate în întregul organism.
Adevăr Divin
