Această schimbare radicală este efectul shinkansen, care se utilizează în inginerie şi în afaceri, dar pe care putem să-l aplicăm şi în toate „departamentele'' vieţii noastre. Revenind la „misiunea aproape imposibilă'' a inginerilor, în 1964, la doar şase ani după ce guvernul a lansat provocarea, a fost inaugurat, pentru Olimpiada de la Tokyo, primul tren-săgeată din istorie. Marcând un moment de cotitură ce a uimit întreaga lume, Shinkansen, circulând cu o viteză de peste 200 km/h, lega Tokyo de Osaka reducând timpul de călătorie dintre cele două oraşe de la şase ore şi patruzeci de minute la trei ore şi zece minute. Inovaţiile generate odată cu dezvoltarea primului tren de mare viteză din istorie aveau să revoluţioneze transportul cu trenul pe întreaga planetă în deceniile următoare. Începutul acestui progres imens, de care mai beneficiem şi astăzi, s-a bazat pe asumarea unui mod absolut nou de a gândi. Shinkansen: trenul-săgeată
Termenul shinkansen înseamnă, în traducere literală, „noua linie principală''. Cuvântul japonez este compus din caracterele „nou'', „trunchi'' şi „linie''. În momentul inaugurării, în anul 1964, trenul denumit Hikari (Lumina) a parcurs traseul noii linii principale dintre Tokyo şi Osaka, devenind primul tren de mare viteză din istorie care depăşea 200 km/h. Atât trenul Hikari (Lumina), cât şi linia Shinkansen au devenit populare în străinătate sub denumirea „trenul-săgeată japonez''. Gândirea shinkansen Lui Eiji Mikawa îi plăcea mult să vorbească despre modul în care în compania lui se aplica gândirea de tip trenul-săgeată la orice. De exemplu, dacă persoanele de la conducerea unui compartiment îi spuneau că intenţionează să diminueze costurile cu cinci la sută, el le cerea să se gândească la modalităţi de a le reduce cu cincizeci la sută. Jack Welch a rămas atât de impresionat de cuvintele lui Eiji Mikawa, încât a importat această filozofie pentru a o aplica în General Electric, unde a solicitat tuturor angajaţilor şi departamentelor să adauge la evaluările trimestriale obiective de tip trenul-săgeată. Acesta e unul dintre motivele principale pentru care General Electric a rămas competitivă şi continuă să inoveze, cu toate că este o companie fondată în urmă cu peste o sută de ani, cu sute de mii de angajaţi. „Dacă ai un obiectiv pe care crezi că-l poţi realiza în zece ani, cea mai bună strategie ca să devină realitate este să te gândeşti la modalităţi de a realiza acelaşi obiectiv într-un an.'' PETER THIEL (INVESTITOR ÎN SILICON VALLEY) Companiile şi oamenii care-şi stabilesc obiective de .tip trenul-săgeată ajung de obicei să se remarce în societatea noastră. De exemplu, Elon Musk şi-a propus „nebuneasca idee'', după părerea multora, de a construi rachete care să poată decola şi ateriza. A reuşit acest lucru cu Space X, compania sa privată, în mai puţin de zece ani, în vreme ce NASA n-a reuşit în peste cincizeci de ani de cercetare şi dezvoltare. Elon Musk a proiectat şi hyperloop, un sistem de transport terestru care ar putea atinge până la 1200 km/h şi, ca obiectiv personal de tip trenul-săgeată, şi-a propus să trimită primul om pe Marte. Va reuşi oare?
Dar tu? În ce domeniu al vieţii tale doreşti să aplici efectul shinkansen? | 
Adevăr Divin
