Anul 1958. Cercetătorul american Ancei Keys este convins că a descoperit cauza uneia dintre afecţiunile fatale cu care ne confruntăm: atacul de cord. Este vorba, crede el, despre grăsimi. Consumul de grăsimi alimentare determină creşterea nivelului de colesterol din sânge, ceea ce provoacă înfundarea arterelor în acelaşi mod în care grăsimea înfundă ţevile de sub chiuvetă. Teoria lui sună bine, dar nu există dovezi în sprijinul ei. Anul 1984. Deşi oamenii de ştiinţă continuă să se opună acestei teorii, politicienii entuziaşti şi lobbiştii americani preiau iniţiativa. Este timpul ca toată lumea, întreaga populaţie, să înveţe să mănânce mai puţine grăsimi. Magazinele se umplu de produse noi, „cu aport minim de grăsimi''. Acestea conţin mai puţine grăsimi, dar considerabil mai mult zahăr şi amidon uşor de digerat. Este un experiment ale cărui rezultate nu le poate prevedea nimeni. în prezent. Oamenii sunt mai graşi ca oricând, devenind victime ale obezităţii şi diabetului - epidemie care a început să se accelereze prin anii 1980. Şi tu eşti una dintre persoanele cu câteva nedorite kilograme în plus? în Statele Unite, locul de origine al produselor degresate, mare parte a populaţiei a devenit în scurt timp supraponderală sau obeză. Adică de trei ori mai mulţi oameni decât în generaţia anterioară. Oamenii ingerează mai multe calorii decât consumă. Dar de ce? A venit timpul să înţelegem că răspunsul se află chiar sub ochii noştri. MOMENTUL DE COTITURĂ Ce anume ar trebui să mănânci, ca să rămâi sau să devii sănătos şi suplu? Această întrebare nu a fost niciodată mai incitantă, mai actuală şi mai controversată decât astăzi. în acelaşi timp, nici confuzia nu a fost mai mare. De unde ştii în cine poţi să ai încredere? Mi-a luat un timp să-mi dau seama. Am studiat medicina în anii 1990 şi am absolvit facultatea în 2000, la fel de speriat de grăsimi ca oricare dintre colegii mei. Grăsimile îngraşă, ni s-a spus. Grăsimile saturate sunt periculoase pentru inimă. Prin urmare, le recomandam pacienţilor mei şi mamei mele să evite astfel de alimente nocive. Doar că exista o problemă. Cu trecerea anilor, tot mai puţini oameni deveneau mai sănătoşi şi mai supli. Cei mai mulţi se îngrăşau lent şi aveau nevoie de tot mai multe medicamente pentru hipertensiune arterială, glicemie, colesterol, diverse dureri şi alte probleme. Oamenii deveneau mai graşi şi mai bolnavi, când încercau să trăiască sănătos. Ceva nu era în regulă. Nu contribuiam la însănătoşirea lor, ci perpetuam epidemia occidentală de obezitate, diabet, afecţiuni cardiace, cancer şi demenţă. Datorită formaţiei mele medicale, privind în urmă, îmi este uşor să înţeleg care era problema. Mă concentram nu asupra sănătăţii, ci asupra bolilor şi a medicamentelor care vindecau sau, mai bine zis, atenuau simptomele acestora. Despre mâncare şi sănătate trebuia însă să învăţ din altă parte, aşa că am început să citesc tot mai multe cărţi, bloguri şi sute de cercetări ştiinţifice. Ceva era fundamental greşit şi motivul mi-a devenit tot mai clar. Alţii îşi dăduseră seama mult mai devreme şi scriseseră despre acest lucru de zeci de ani. Strămoşii noştri nu au suferit de bolile endemice din prezent. Acest fapt a fost, în general, explicat prin faptul că am devenit lacomi şi leneşi: mâncăm prea mult şi alergăm prea puţin. Dar se dovedeşte că aceasta nu este nici pe departe o explicaţie completă. Vechea concepţie nu mai stă în picioare. Am făcut o mare greşeală. Ştiinţa modernă deschide o nouă cale de abordare a alimentaţiei şi a sănătăţii. Pacienţi mai sănătoşi şi mai supli confirmă că are efect şi în realitate. Tot mai mulţi medici, profesori şi oameni obişnuiţi ajung astăzi la aceleaşi concluzii. Noua abordare se răspândeşte în lume, iar Suedia este prima ţară care a făcut această schimbare. Noi am ajuns cel mai departe şi putem deschide drumul pentru ceilalţi. În prezent, mulţi oameni au încetat să mai consume produsele degresate comercializate pe piaţă, cunoscute ca fiind mâncare contrafăcută. Este vorba despre nişte produse obţinute pe cale industrială, din cele mai ieftine ingrediente: amidon, zahăr, uleiuri vegetale, coloranţi, arome artificiale şi aditivi. Alimentele contrafăcute se recunosc după ambalajul lor colorat şi după etichetele cu informaţii nutriţionale pe care doar chimiştii le pot explica. Reclamele încearcă să te convingă că sunt sănătoase, dar poţi vedea cu uşurinţă că nu este aşa. Un număr tot mai mare de suedezi vorbesc în public, în lumina reflectoarelor, despre modul în care şi-au redobândit sănătatea şi au slăbit. Spre surpriza tuturor, au reuşit acest lucru mâncând exact invers decât li se recomandase înainte. |