Volumul conține transcrierile seminariilor din lunile martie
și aprilie 2002.
Capitolul 1, intitulat “Harta Conștiinței® și societatea”,
începe astfel:
<<Dacă am hotărât să oferim această serie de 12
seminarii, atunci voi spune tot ce am de spus și apoi mă voi putea odihni în
pace în lumea de dincolo. Nu vreau să spun în ultima clipă, “Oh, Doamne, am
uitat să le spun despre asta!”. Aceasta este o regulă bună, știți, pentru
deciziile spirituale, și anume pentru ce vrei tu să fii responsabil pe patul de
moarte - asta este. Îmi amintesc că am luat o serie de decizii în viața mea
deoarece ultimul moment este într-adevăr o confruntare.
Într-un fel, fiecare seminar este complet prin sine însuși,
dar ceea ce scoate în evidență este diferit.>>
Atât pentru aspirantul spiritual familiarizat cu lucrările
Dr. Hawkins, cât și pentru cititorul care ar intra în legătură cu lucrarea sa
pentru prima oară prin intermediul acestui volum, informațiile prezentate sunt
foarte valoroase.
<<Simpla audiere a anumitor informații are deja un
efect transformator. Doar faptul că le auzi, doar să știi că nu trebuie să te
lupți cu ego-ul tău, să-l învinovățești, să te simți vinovat din cauza lui, să
ajungi în iad din cauza lui…>> (din Capitolul 1)
Stilul oral este păstrat și în acest al doilea volum, astfel
aducându-ne mai aproape de ceea ce a însemnat să fii în prezența lui “Doc”.
<<Un învățător îți poate fi de folos într-un anumit
interval. Învățătorii apar în diferite momente ale vieții tale datorită
impulsului tău karmic, datorită locului în care te afli. Ceea ce are semnificație
pentru tine la un nivel, s-ar putea să nu aibă la altul. E ca și cum ai compara
merele cu portocalele.>>(Capitolul 3)
<<Înțelegem că nu există așa ceva precum opozițiile –
că o opoziție este un construct creat de o poziționare arbitrară. Poți alege să
numești acest nivel „bogat”, iar pe acesta „sărac”. De aceea statisticile
guvernamentale – știți voi, procentul de săraci sub pragul sărăciei – depind de
nivelul la care stabilești pragul sărăciei, înțelegeți ce vreau să spun?
Și toate acestea sunt o chestiune de multe gradări, de așteptări… Atunci,
nivelul la care stabilești pragul sărăciei decide ce procent din populație se
încadrează în această categorie.>> (din Capitolul 4)
<<Toate nivelurile inferioare de conștiință au propria
lor recompensă. Modul în care le depășești… nici nu trebuie să depășești acele
niveluri de judecată. Tot ce trebuie să faci este să transcenzi, să spui „nu”
recompensei. Și, pe măsură ce renunți la recompensă, ele dispar. >>
<<Așadar, indiferent de nivelul la care te afli,
acesta are propriile sale provocări. Provocarea ta ar putea fi să-ți ierți
soacra și să o iubești, indiferent de situație, chiar dacă este o „știi tu ce”.
Ei bine, schimbarea aici, desigur, este să-ți schimbi percepția asupra ei și
experiența ta cu ea. Angajamentul tău spiritual este disponibilitatea de a o
vedea diferit și de a ierta, și de a înceta să personalizezi situația și să
vezi că ea este așa pentru că așa este ea. Nu din cauza ta este ea așa, ci
pentru că așa este ea. Este dificil să încetezi să mai iei totul
personal și să te pui în centrul a tot ceea ce se întâmplă în această
lume.>> (din Capitolul 6)
<<Viziunea asupra lui Dumnezeu este o reflectare a
nivelului conștiinței fiecăruia. Iar acest lucru, din punct de vedere cultural,
așa cum s-a manifestat de-a lungul secolelor, a avut un impact profund asupra
societății. Un impact profund.>>
Acestea sunt reprezentările negative ale lui Dumnezeu care
provin, așa cum spunea Freud, din inconștient, din id. Tot ceea ce urăști
și disprețuiești la tine însuți, proiectezi asupra unei zeități. Dumnezeul
Vechiului Testament și al multor altor culturi este, de fapt, demonic.>>
(Capitolul 1) |