Învățăturile toltece, vol. II

Cei care aleg să meargă cu Vulturul se vor găsi catapultați într-un nivel total nou și radical de conștiență – o conștiență care le va permite să vadă și să înțeleagă lucrurile într-un mod care până acum a fost dincolo de capacitățile lor. Cu această nouă percepție și înțelegere, ei vor vedea clar modul în care omenirea este destinată să meargă înainte și, acționând pe baza acestei noi cunoașteri, ei vor începe să construiască o lume nouă. Este interesant de observat că tocmai acum, astronomii au anunțat sosirea în sistemul nostru solar a celei mai mari și mai strălucitoare comete înregistrate vreodată în istorie. Toltecii văd cometele ca fiind curieri, mesageri universali, a căror apariție marchează întotdeauna schimbări de mare însemnătate în cadrul civilizației.
Curentul evoluției nu poate fi oprit și forțele destinului nu pot fi evitate. Fiecare în parte va trebui să aleagă. Singurul lucru care rămâne de văzut este câți vor alege să urmeze Vulturul și câți vor alege să stea pe loc. După cum s-a spus deja, nici-unul nu poate interveni în acest moment, căci decizia este doar a omenirii și, astfel, fiecare bărbat și fiecare femeie trebuie să decidă pentru el însuși sau pentru ea însăși.
Fie ca forțele luminii să fie suficient de puternice și cât mai mulți să aleagă să meargă cu Vulturul. Dacă majoritatea omenirii alege cu înțelepciune, atunci va avea loc o nouă organizare mondială; dar dacă majoritatea se dovedește a fi prea încăpățânată pentru a se schimba, consecințele vor fi triste pentru toți. Încercarea de a exprima care vor fi consecințele unei decizii greșite este ceva ce e mai bine să fie evitat, deoarece întunericul care ar rezulta este de o natură atât de enormă, de grotescă și de străveche, încât este dincolo de descriere sau de imaginație.
Prin urmare, să ne concentrăm mai degrabă asupra luminii și să ne îndreptăm intenția asupra unei noi lumi în care pacea și abundența aduc armonie întregii vieți de pe planeta noastră minunată și uluitor de frumoasă. Să ne hotărâm să fim inimoși și curajoși, căci niciodată în istoria vieții de pe Pământ miza nu au fost atât de mari și niciodată oportunitatea pentru omenire nu a fost atât de extraordinară. "... Pentru a înțelege corect ceea ce este prezentat aici drept explicație a ceea ce are loc cu adevărat în lumea de astăzi, e de ajutor să rețineți că lumea nu este ceea ce pare a fi. Există multe înlăuntrul tărâmurilor nevăzute ale vieții de pe această planetă, și de altfel înlăuntrul universului, care se sustrag înțelegerii celor mai de seamă gânditori ai omenirii și chiar și a celor mai capabili văzători tolteci. Cu toate acestea, toltecii au totuși la dispoziție suficientă cunoaștere și experiență personală cu care să conteste o mare parte din teoriile hazardate expuse în prezent de către o mulțime de profeți și învățători spirituali.
... În această privință, mai trebuie amintit și faptul că toltecii au știut dintotdeauna despre învățăturile toltece că acestea nu sunt proprietatea unui singur om sau a unui anumit grup de oameni, ci sunt moștenirea comună a întregii omeniri. Prin urmare, întotdeauna în rândul toltecilor nu a fost nicio îndoială cu privire la faptul că odată ce omul s-a maturizat, va trebui informat că a venit momentul să-și ia în stăpânire minunata sa moștenire. Această zi a sosit și, tocmai din acest motiv, toltecii au primit instrucțiuni de la Protectorii Rasei să iasă din nou în față și să atragă omului atenția asupra moștenirii sale naturale și, totodată, inevitabil în cursul acestui proces, ei să și conteste o mare parte din ceea ce astăzi este considerat ca fiind îndrumare spirituală.
... Primul pas al acestui proces este relativ simplu, dar efectele faptului că omului îi este prezentat dreptul său divin prin naștere sunt profund semnificative. Prin posibilitatea de a compara cunoașterea lumii actuale cu moștenirea sa naturală, în sfârșit omul va fi în măsură să discrimineze cu înțelepciune și, astfel, se va ivi unica lumină adevărată ce va absorbi toate dinaintea ei în transformarea ce este atât de necesară fiecărei sfere a activității umane.
... Termenul „toltec” înseamnă un bărbat sau o femeie a cunoașterii, iar obiectivul comun al tuturor adevăraților tolteci este de a merge pe Calea Cunoașterii, care, în cele din urmă, duce de asemenea la libertate.
... Cei care aleg să meargă cu Vulturul se vor găsi catapultați într-un nivel total nou și radical de conștiență – o conștiență care le va permite să vadă și să înțeleagă lucrurile într-un mod care până acum a fost dincolo de capacitățile lor. Cu această nouă percepție și înțelegere, ei vor vedea clar modul în care omenirea este destinată să meargă înainte și, acționând pe baza acestei noi cunoașteri, ei vor începe să construiască o lume nouă."

Pagina de titlu ... i Pagina referitoare la drepturile de autor ... ii Despre carte ... V
Dedicație ... vii
Mulțumiri ... ix
Prolog ... X
Introducere: Provocările prezentului ... 1

PARTEA ÎNTÂI: TRÃIND VIAȚA UNUI LUPTÃTOR: TRANSMUTAȚIA

Capitolul 1: Dobândirea strategiei unui ... luptător ... 21
Capitolul 2: Cele patru atribute ale statutului de luptător ... 33
Capitolul 3: Cei patru adversari naturali ... 61 Capitolul 4: Trebuie să crezi – să ai încredere ... 109 Capitolul 5: Dispoziția interioară a luptătorului ... 125

PARTEA A DOUA: ȘTERGEREA ISTORIEI PERSONALE: TRANSFORMAREA

Capitolul 6: Oprirea dialogului interior ... 143 Capitolul 7: Oprirea lumii ... 169
Capitolul 8: Co-operarea inteligentă ... 193 Capitolul 9: Dansând cu moartea ... 225

PARTEA A TREIA: A VISA: TRANSFIGURAREA

Capitolul 10: Visătorul și cel visat ... 249 Capitolul 11: Tehnica visării ... 309 Capitolul 12: Un ghid pentru visare ... 333

Bibliografie ... 362
Tabelul cu diagrame ... 363
Index ... 364

Singurul mod în care ucenicii pot deveni luptători este ca aceștia să trăiască viața unui luptător întreaga zi, în fiecare zi. Oricât ar teoretiza sau ar filozofa, oricât ar discuta sau ar citi, ei și ele nu vor ajunge cu vreun pas mai aproape de putere.

CUNOAȘTEREA POATE FI DOBÂNDITÃ DOAR PRIN ACȚIUNE ÎN VIAȚA DE ZI CU ZI.

Când un bărbat sau o femeie pornește pe Calea Luptătorului, el sau ea trebuie să înțeleagă pe deplin că, pentru a merge pe Calea Luptătorului, este necesar un angajament total. De exemplu, bărbații sau femeile care aleg o viață monahală intră în mănăstire pe viață și trebuie să depună jurăminte care inculcă angajamentul total. Deși toltecii nu se izolează de lumea din jurul lor și deși un nagal nu obligă ucenicii să depună vreun jurământ, totuși principiul angajamentului total este exact același ca și în viața monahală. Mai devreme sau mai târziu, toți ucenicii Căii Luptătorului trebuie să se supună voinței propriei ființe interioare și prin aceasta, ei aleg să-și impună lor înșiși un angajament fără echivoc față de viața de luptător.
Inutil de spus, natura umană este în așa fel încât nici un bărbat și nicio femeie nu vor schimba de bunăvoie ceva în viața lor, dacă ei sunt mulțumiți cu viața lor așa cum este. Singura dată când cineva este dispus la schimbare este atunci când acea persoană a ajuns să realizeze că viața lui sau a ei nu poate continua mai departe de-a lungul aceluiași traseu de până atunci. O astfel de realizare nu se poate baza pe o decizie intelectuală, deoarece o astfel de decizie nu are impulsul emoțional necesar pentru o schimbare atât de drastică, pe cât este cea necesară pentru a porni pe Calea Luptătorului. Viitorul ucenic trebuie să ajungă într-un punct în care să vadă clar că nu are de ales altceva, în afară de a merge pe Calea Luptătorului. Doar atunci când Calea Luptătorului este văzută ca un act de supraviețuire, ea are înțelesul pe care ar trebui să-l aibă, și doar atunci ucenicul va putea să acumuleze și să strunească suficientă putere personală astfel încât să-și învingă provocările.
Deoarece oamenii nu simt nevoia sau nu văd de ce să-și schimbe viața, în general ei ajung să caute o așa-numită cale spirituală. Acești oameni simt adesea nevoia de a introduce un fel de spiritualitate în viața lor. Însă, orice astfel de disciplină pe care o introduc va fi doar o adăugire la viața lor existentă. Calea Luptătorului nu poate funcționa niciodată ca o adăugire - însăși natura ei cere un angajament complet, și o transformare totală a ucenicului.
Când vorbim despre angajamentul total, de asemenea trebuie să fie clar că luptătorii nu merg pe o cale a negării. A fi un luptător înseamnă că unul/ una controlează pe deplin toate acțiunile sale - mintale, emoționale și fizice. De aceea, ucenicilor foarte rar le sunt impuse exigențe disciplinare și în consecință, ucenicii Căii Luptătorului pot lua parte la orice activitate socială, uzuală ori tradițională, de care ei se bucură - de exemplu: fumatul, consumul de alcool sau consumul de carne - cu condiția ca ei să aibă întotdeauna controlul deplin asupra activității respective în care au ales să se implice. Cuvintele-cheie aici fiind alegere și control.

LUPTÃTORII NU CONSIMT NICIODATÃ FÃRÃ TEMEI. DACÃ LUPTÃTORII ALEG SÃ SE IMPLICE PE EI ÎNȘIȘI ÎN CEVA, ESTE DOAR PENTRU CÃ A FACE ACEASTA SE POTRIVEȘTE STRATEGIEI LOR.

Astfel, dacă luptătorii beau alcool, ei nu o fac ca să se îmbete pentru a scăpa de responsabilitatea vieților lor, sau pentru a obține curajul necesar pentru a face față unei întâlniri neplăcute, ci pur și simplu pentru că ei se bucură de un pahar și au suficient control pentru a nu-și atenua sau altera capacitățile cu alcool. Cu alte cuvinte, luptătorii aleg să bea doar atât cât le este sub control. Luptătorii nu-și vor permite niciodată să bea până când ajung să piardă controlul și nici nu vor bea pentru a scăpa de responsabilitățile sau provocările lor. Același lucru este valabil pentru orice altceva în care luptătorii se implică pe ei înșiși.
Toate acestea sunt foarte importante din două motive. În primul rând, oamenii reușesc să se simtă chiar bine cu ei înșiși și în privința lor înșiși, negându-și anumite lucruri și, prin urmare, se conving singuri că practicând această negare își îmbunătățesc propria spiritualitate.

Prin urmare, nu este dificil de văzut că omul obișnuit nu își trăiește niciodată cu adevărat întregul potențial și din acest motiv, tehnica recapitulării este atât de importantă. Prin recapitulare, luptătorul este capabil să completeze toate golurile care lipsesc și să exploreze potențialul ratat în trecut. În momentul în care a ajuns la sfârșitul vieții sale, luptătorul a acoperit, de fapt, întreaga suprafață a cercului ființării sale, sau cu alte cuvinte, întreaga amploare a soartei sale.
Acum realizați că toate acestea au loc în arena vieții în planul fizic și ca atare, pot fi privite ca și cum s-ar afla și s-ar întâmpla pe axa orizontală. Însă, odată ce luptătorul este confruntat cu bătrânețea, el efectuează spontan fenomenul cu adevărat uimitor denumit deplasarea cu nouăzeci de grade. În lupta împotriva efectelor bătrâneții care îl trag înspre moarte sau „sfârșitul liniei", luptătorul nu are altceva la ce să recurgă, decât la retragerea în sens invers. Cu alte cuvinte, oarecum involuntar, luptătorul începe să revadă sau să recapituleze încă o dată întreaga sa viață, dar de data aceasta dintr-un unghi total diferit. Pentru a pricepe acest lucru este important să înțelegem că până în acest moment, abordarea necunoscutului de către luptător a trebuit să fie din unghiul vieții în planul fizic; care este planul orizontal. Lucrurile nu pot sta altfel, pur și simplu deoarece luptătorul este o ființă practică, care merge pe o cale practică. După ce a acoperit întreaga suprafață a cercului ființării sale în planul orizontal, luptătorul începe acum să revadă cercul de-a lungul axei sale verticale.
Dacă până aici luptătorul și-a trăit viața din unghiul celui visat sau al tonalului, el intră acum în acel nivel de conștientă în care își revede viața din unghiul adevăratului său sine interior - visătorul. Astfel, luptătorul a săvârșit o mutare cu nouăzeci de grade în conștiența sa, de la orizontală la verticală și prin aceasta a transformat cercul ființării sale într-o sferă. Ceea ce aceasta înseamnă este că luptătorul știe acum că este visătorul său, sau cu alte cuvinte, el a săvârșit contopirea cu adevăratul său sine.
Efectul psihologic al acestei schimbări este ceea ce este cunoscut drept călătoria definitivă a luptătorului. Această nouă călătorie și cea de-a doua nu este altceva decât recapitularea completă a întregii sale vieți din unghiul noii sale conștiențe. Nu vom porni acum într-o descriere a acestei călătorii deoarece depășește scopul acestei cărți, dar pentru moment este suficient de spus că, în această călătorie, luptătorul începe să joace un rol activ în conturarea destinului său. Cu alte cuvinte, luptătorul poate începe acum să definească pentru sine detaliile destinului său. Implicațiile acestui fapt sunt vaste, întrucât destinul se întinde pe toate încarnările trecute și viitoare, inclusiv pe cea prezentă. Este esențial să rețineți că informațiile care au fost împărtășite aici sunt o analogie a procesului real. Nu există niciun cerc, sau diametru, sau raze, sau orice altceva - totul este doar o metaforă a unui proces care este cu adevărat real, dar care totuși depășește cu mult domeniul cuvintelor, cu foarte mult.

DEPLASAREA CU NOUÃZECI DE GRADE NU ANULEAZÃ EFECTELE BÃTRÂNEȚII ASUPRA CORPULUI FIZIC, DAR PERMITE LUPTÃTORILOR SÃ MENȚINÃ CONTROLUL ASUPRA TUTUROR CAPACITÃȚILOR LOR, A CUNOAȘTERII, SOBRIETÃȚII ȘI PUTERII LOR, PÂNÃ LA ȘI CHIAR DINCOLO DE MOMENTUL MORȚII FIZICE. ACEASTA ESTE RECOMPENSA LUPTÃTORULUI PENTRU CÃ VOIT A LUPTAT IMPECABIL PÂNÃ LA ULTIMA SUFLARE.

După cum se poate observa din aforismul de mai sus, deplasarea cu nouăzeci de grade nu interferează în niciun fel cu procesul natural de îmbătrânire, ci în schimb, îi permite luptătorului să realizeze un minunat miracol. Deoarece efectul acestei deplasări este atât de vitalizant, ea în fapt încetinește efectele procesului de îmbătrânire asupra corpului fizic. Cu toate acestea, deplasarea nu va adăuga ani la viața luptătorului; ea pur și simplu îl ajută să lupte împotriva efectelor debilitante ale unui corp fizic care altfel ar fi devenit tot mai slab odată cu vârsta. La rândul său, acest lucru permite luptătorului să-și păstreze mintea, emoțiile și corpul fizic puternice, robuste și viguroase; ceva ce, desigur, este vital pentru orice luptător.

DOAR DUPÃ CE LUPTÃTORUL A REALIZAT DEPLASAREA CU NOUÃZECI DE GRADE, EL POATE ACCEPTA CU TOATÃ SINCERITATEA TITLUL DE TOLTEC. ASTFEL, ACTIVITATEA ADEVÃRAȚILOR TOLTECI ESTE SCURTÃ DIN PUNCT DE VEDERE AL ORICÃRUI STANDARD, ȘI TOTUȘI, ESTE SUFICIENT TIMP ÎN CARE SÃ SE BUCURE ÎN DEPLINA LOR PUTERE. ALEGÂND SÃ MEARGÃ PE CALEA LIBERTÃȚII, LUPTÃTORII ȘTIU CÃ EI NU POT ÎNVINGE BÃTRÂNEȚEA, CI DOAR POT LUPTA IMPECABIL CU EA PÂNÃ CÂND MOARTEA ÎI ATINGE.